Acas? ??ri Riscurile corup?iei

Riscurile corup?iei

În absen?a eticii ?i a r?spunderii publice, corup?ia ?i malpraxisul pot s? prospere, ceea ce submineaz? bazele unei societ??i pa?nice, prospere ?i juste.

Corup?ia reprezint? o provocare major? la adresa democra?iei ?i a statului de drept. Ea determin? luarea unor decizii ?i o alocare a resurselor care nu reflect? interesele publicului ?i concentreaz? puterea politic? în mâinile unui cerc restrâns de persoane. La rândul s?u, acest lucru face ca liderii politici ?i institu?iile s? î?i piard? legitimitatea ?i încrederea popula?iei, ceea ce le scade capacitatea de a guverna.

De asemenea, corup?ia face ca autorit??ile locale ?i regionale s? devin? ineficiente ?i ineficace în exercitarea atribu?iilor lor. Drept urmare, deciziile sunt luate f?r? a se baza pe interesele societ??ii per ansamblu, pornind doar de la interesele personale ale celor care iau deciziile ?i ale asocia?ilor acestora. Rezult? utilizarea ineficient? a banilor publici, încheierea contractelor cu furnizori cu presta?ie slab? ?i  alocarea necorespunz?toare a bugetului. Mai mult, urmeaz? delapidarea de bani ?i resurse, iar func?ionarii publici se folosesc de pozi?ia ocupat? pentru a se îmbog??i pe seama celor pe care au datoria de a-i servi.

Corup?ia mai poate duce la desemnarea func?ionarilor publici pe baza favoritismului ?i nu prin meritocra?ie, ceea ce înseamn? c? autorit??ile locale ?i regionale nu au acces la cele mai preg?tite cadre ?i cele mai str?lucite talente. La rândul s?u, acest lucru creeaz? un mediu propice pentru r?spândirea corup?iei, reducând ?i mai mult eficien?a ?i eficacitatea administra?iei.

Organiza?iile ineficiente ?i ineficace, cu personal format din indivizi care ?i-au ob?inut locurile de munc? pe alte criterii decât meritele profesionale rezult? în calitatea  slab? a serviciilor ?i a infrastructurii publice, erodând astfel încrederea public? ?i legitimitatea institu?iilor publice. Mai grav îns? este faptul c? o consecin?? sunt costurile umane semnificative, inclusiv s?r?cia, moartea, boala ?i oportunit??ile de trai reduse.

În fine, corup?ia mai d?uneaz? ?i dezvolt?rii economice. Aceasta cauzeaz? ca banii publici s? fie direc?iona?i ?i c?tre mediul de afaceri mai pu?in competent, care nu presteaz? întotdeauna  ervicii sau produse inovative sau mai accesibile ca pre?. Pie?ele necompetitive, asociate cu impactul negativ al corup?iei asupra calit??ii serviciilor publice locale ?i a infrastructurii, ar putea sc?dea motivarea investitorilor priva?i ?i a celor interna?ionali de a investi într-o regiune anume.

Contextul intern

În ultimul deceniu cadrul legal anticorup?ie a fost resetat considerabil. A fost pus în aplicare un nou sistem de consolidare a integrit??ii în sectorul public, fiind implementate mai multe documente de politici anticorup?ie, cum ar fi Strategia na?ional? anticorup?ie  pe anii 2011-2016Strategia na?ional? de integritate ?i anticorup?ie pentru anii 2017-2020, Agenda de Dezvoltare 2030 ?i Acordul de Asociere între Uniunea European? ?i Republica Moldova, care au modelat agenda legislativ?, executiv? ?i judiciar? ?i au contribuit la progrese substan?iale în construirea unui cadru de integritate în sectorul public.

În 2017 a fost adoptat? Legea integrit??ii, care stabile?te un  cadru nou pentru cultivarea, consolidarea ?i  controlul integrit??ii în sectorul public. Legea privind evaluarea integrit??ii institu?ionale, reaplicat? la fel din anul 2017, stabile?te scopul, metodele, procedurile ?i efectele juridice ale evalu?rii integrit??ii institu?ionale a entit??ilor publice. Aceast? lege include mecanismul de testare a integrit??ii, care dup? contestarea constitu?ional? din anul 2015 a versiunii ini?iale a legii, a fost remodelat. Actualmente, legea include autorizarea judec?toreasc? pentru etapa de testare a integrit??ii din cadrul evalu?rii.

Potrivit legisla?iei na?ionale, integritatea profesional? a agen?ilor publici deriv? din climatul de integritate politic? ?i din integritatea institu?ional?. Manifest?rile de corup?ie descrise în capitolele ulterioare, cum ar fi luarea de mit?, conflictul de interese, delapidare, fraud? ?i a?a mai departe, afecteaz? climatul de integritate al autorit??ilor locale. În perioada anilor 2017-2020, sectorul public a implementat Planul de ac?iuni prev?zut pentru Pilonul 2 al Strategiei Na?ionale de Integritate ?i Anticorup?ie pentru 2017-2020: Guvernul, sectorul public ?i administra?ia public? local?. Autorit??ile locale au trebuit s? implementeze planuri locale de ac?iuni anticorup?ie în 34 de raioane.

Pentru a evalua progresul, cel de-al doilea Sondaj de Monitorizare a Impactului Strategiei Na?ionale de Integritate ?i Anticorup?ie, publicat în februarie 2020, a oferit un indicator integrat pentru Obiectivul General nr.3 al Strategiei: Etic? ?i integritate in sectoarele public, privat ?i nonguvernamental, care a înregistrat 5,3 puncte în anul 2019 ?i 5,4 puncte în 2017, pe o scar? cresc?toare de la 1 la 10. În general, popula?ia ?i comunitatea de afaceri a apreciat cu note medii integritatea agen?ilor publici ?i a institu?iilor din diferite domenii.

Cu toate acestea, administra?ia public? local? a înregistrat scoruri pu?in mai mari în ceea ce prive?te transparen?a în luarea deciziilor, gestionarea finan?elor publice, achizi?ii ?i servicii, acumulând 25% fa?? de 16% pentru administra?ia public? central? ?i 20% pentru Legislativ ?i Executiv. De asemenea, prim?riile/consiliile locale (autorit??ile publice locale de nivel I) au cea mai mare pondere de încredere, acumulând 22% (suficient? sau foarte mare încredere) în rândul institu?iilor publice ?i private în 2019, ?i 22% în 2019 (26% în 2017). În acela?i timp, administra?ia public? local? de nivel II (raion) a fost apreciat? cu 11% încredere în 2019 ?i 15% în 2017, iar Guvernul cu mai pu?in, 12% ?i 9%. Conform aceluia?i sondaj, administra?ia public? local? de nivelul I este considerat? mai pu?in corupt?, acumulând 31% (36% în 2017) de r?spunsuri de la popula?ie care au apreciat institu?ia ca fiind deloc/u?or corupt? ?i 21% pentru administra?ia public? local? de nivelul II/raional. Acela?i studiu relev? faptul c? 6% dintre responden?i au oferit pl??i informale la accesarea serviciilor furnizate de administra?ia public? local?.

Metodologia de evaluare a integrit??ii institu?ionale, aplicat? pentru a evalua ?i aprecia nivelul de integritate în cadrul institu?iilor din sectorul public, inclusiv la nivel local, distinge func?ii ?i activit??i interne ?i externe ale institu?iilor, care declan?eaz? acte de corup?ie. Prin urmare, gestionarea informa?iilor, finan?elor, bunurilor, serviciilor ?i resurselor umane sunt func?iile interne care creeaz? adesea vulnerabilit??i la corup?ie, iar colectarea pl??ilor ?i impozitelor, atribuirea contractelor, deciziile investi?ionale, emiterea ?i controlul permiselor sunt func?iile externe generatoare de corup?ie.

Lipsa procedurilor opera?ionale standard în cadrul autorit??ilor locale, combinat? cu interesele personale ?i politice ale persoanelor alese la nivel local, duc la fapte de corup?ie care implic? membri ai familiilor sau rela?iile politice ale agen?ilor publici. În 2020, Centrul Na?ional Anticorup?ie a investigat 63 de cazuri, care au implicat autorit??i publice locale, inclusiv 23 de primari ?i viceprimari, 3 agen?i publici din cadrul autorit??ior locale ?i 2 secretari ai consiliilor locale.

În ultimul timp, exist? din ce în ce mai multe investiga?ii penale privind gestionarea resurselor în procesul de creare/furnizare a serviciilor ?i gestionare a proiectelor de infrastructur? (ap?, salubrizare, iluminat). La fel, exist? o cerere crescând? din partea popula?iei, mass-media ?i OSC-urilor pentru aceste activit??i. O alt? problem? aflat? înc? pe ordinea de zi a autorit??ilor na?ionale este gestionarea transparent? ?i cercetarea penal? a abuzului de fonduri externe. De?i frauda, delapidarea ?i utilizarea abuziv? a resurselor administrative în timpul campaniilor electorale sunt incriminate, exist? un progres modest în statisticile cazurilor penale, nu exist? o baz? de date integrat? privind alocarea fondurilor externe în cadrul unit??ilor administrative-teritoriale ?i nici nu au fost înregistrate cazuri penale sonore, cu implicarea agen?ilor publici.

 

Mita

Darea de mit? reprezint? promisiunea, oferirea, acceptarea sau solicitarea unui avantaj personal (de exemplu, un cadou, un împrumut, un premiu, o favoare) în schimbul unei ac?iuni ilegale sau imorale. Darea de mit? face ca deciziile s? nu fie luate în interesul public, ceea ce reduce încrederea popula?iei în institu?ii ?i rezult? în servicii publice de slab? calitate.

 

Standarde interna?ionale

Urm?toarele conven?ii ?i standarde interna?ionale se refer? la darea de mit?:

Contextul domestic

Un raport de analiz? a impactului Strategiei na?ionale de integritate ?i anticorup?ie 2017-2020 arat? c? volumul estimat de mit? înregistrat pe parcursul anului 2019 este de 516 milioane de lei (319,4 milioane de la popula?ie ?i 197,3 milioane de la unit??i economice). În 2017 acela?i indicator a înregistrat 405 milioane de lei.

Acela?i studiu demonstreaz? c? frecven?a general? a pl??ilor neoficiale este relativ joas?. Conform sondajului, 7% din responden?i din rândurile popula?iei ?i 4,7% din unit??ile antreprenoriale au admis c? pe parcursul anului 2019 au oferit pl??i neoficiale. În medie, în 2019 reprezentan?ii popula?iei generale au oferit mit? de 5,4 ori pe an (în compara?ie cu 3,7 în 2017), în timp ce pentru unit??ile antreprenoriale cifra este de 3,5 ori în 2019 (6,1 în 2017).

Acelea?i date arat? c? suma maxim? a mitei oferite a coborât ?i ea, în compara?ie cu anii preceden?i: valoarea pl??ilor neoficiale oscila în 2019 între 50 ?i 20 000 de lei moldovene?ti, atât în cazul popula?iei în mas?, cât ?i în ceea ce prive?te unit??ile antreprenoriale. În 2017 aceste sume oscilau între 100 ?i 500 000 de lei în cazul unit??ilor antreprenoriale ?i 50 ?i 8 000 de lei în cazul popula?iei generale.

În general, acela?i studiu demonstreaz? c? popula?ia a devenit, în mas?, mai intolerant? fa?? de corup?ie ?i consider? orice situa?ie de corup?ie drept inacceptabil?, declarând c? nu accept? s? dea mit?, indiferent de situa?ie ?i de beneficiile personale.

Schimb?ri pozitive se observ? ?i în atitudinea popula?iei fa?? de raportarea unui caz de mit?: circa 87% dintre responden?ii sondajului au declarat c?, întâlnind asemenea situa?ii, ei foarte probabil/cu siguran?? vor raporta actele de corup?ie la agen?iile anticorup?ie pe diferite c?i.

Legisla?ie

Articolul 43 din Legea integrit??ii nr.82/2017 stabile?te r?spunderea disciplinar?, civil?, contraven?ional? ?i penal? pentru infrac?iunile de corup?ie ?i cele conexe acestora, în conformitate cu Codul penal. În urm?toarele articole nr.44, 45 ?i 46 sunt enumerate toate actele de corup?ie, acte conexe corup?iei ?i faptele coruptibile. Agen?ii publici, inclusiv cei str?ini, persoanele fizice ?i entit??ile corporative poart? r?spundere, în conformitate cu prevederile Codului penal, pentru comiterea actelor de corup?ie. Legisla?ia Republicii Moldova interzice, în prezent, printre altele, coruperea activ?, darea de mit?, coruperea aleg?torilor, coruperea pasiv?, luarea de mit?, primirea unei remunera?ii ilicite pentru îndeplinirea lucr?rilor legate de deservirea popula?iei, traficul de influen??, manipularea unui eveniment, pariurile aranjate, finan?area ilegal? a partidelor politice sau a campaniilor electorale, înc?lcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, delapidarea patrimoniului public, delapidarea mijloacelor din fondurile externe, utilizarea contrar destina?iei a mijloacelor din împrumuturile interne sau fondurile externe.

Actualmente, regulile legate de cadouri în cadrul administra?iei publice sunt stipulate în urm?toarele acte normative: Legea nr.25 din 22.02.2008 privind codul de conduit? a func?ionarului public, Legea integrit??ii nr.82 din 25.05.2017 ?i Hot?rârea Guvernului nr.116 din 26.02.2020 privind regimul juridic al cadourilor.

Pe lâng? aceasta, Legea nr.325 din 2013 privind evaluarea integrit??ii institu?ionale desemneaz? scopul reglator, principiile, mijloacele, metodele, procedurile ?i efectele juridice ale integrit??ii institu?ionale în contextul entit??ilor publice. Articolul 2 al acestei legi stipuleaz?: ”Evaluarea integrit??ii institu?ionale se realizeaz? în scopul:

a) sporirii responsabilit??ii conduc?torilor entit??ilor publice ?i organelor de autoadministrare pentru dezvoltarea, men?inerea ?i consolidarea climatului de integritate profesional? în cadrul entit??ilor publice;

b) asigur?rii integrit??ii profesionale a agen?ilor publici, prevenirii ?i combaterii corup?iei în cadrul entit??ilor publice;

c) identific?rii, evalu?rii ?i înl?tur?rii riscurilor de corup?ie din cadrul entit??ilor publice; d) cre?terii num?rului de denun?uri privind manifest?rile de corup?ie admise de c?tre agen?ii publici”.

În Legea integrit??ii nr. 82 din 25.05.2017, articolul 16, se stipuleaz? regimul juridic al cadourilor, ?i anume faptul c? conduc?torilor entit??ilor publice ?i agen?ilor publici li se interzice s? solicite sau s? accepte cadouri (bunuri, servicii, favoruri, invita?ii sau orice alt avantaj). Solicitarea sau acceptarea cadourilor inadmisibile constituie acte de corup?ie în sensul legisla?iei penale ?i al prevederilor capitolului VI din prezenta lege.

Pe lâng? aceasta, Hot?rârea Guvernului nr. 116 din 26.02.2020 privind regimul juridic al cadourilor stabile?te în calitate de valoare total? admis? a cadourilor oferite din polite?e sau cu prilejul ac?iunilor de protocol suma maxim? de 1000 de lei în decursul unui an calendaristic. Hot?rârea Guvernului decreteaz? ?i crearea unei Comisii de eviden?? ?i evaluare a cadourilor în cadrul tuturor entit??ilor publice în care activeaz? agen?i publici în sensul articolului 3 din Legea integrit??ii nr. 82/2017 (în continuare – beneficiar). Hot?rârea Guvernului nr. 134/2013 se abrog? prin Hot?rârea Guvernului nr. 116/2020.

Centrul Na?ional Anticorup?ie a lansat aplica?ia reLAWed, care are drept scop oferirea posibilit??ii persoanelor s? se implice în procesul de perfec?ionare a cadrului legal, s? ia atitudine, s? identifice ?i s? semnaleze actele normative deficiente, lacunare sau interpretabile, care la aplicare au generat sau pot genera acte de corup?ie, abuzuri sau alte ilegalit??i.

 

Exemplu de jurispruden??

În anul 2019 primarul satului Floreni din raionul Anenii Noi ?i un consilier local au fost re?inu?i de ofi?erii Centrului Na?ional Anticorup?ie (CNA) ?i procurorii anticorup?ie în cadrul a dou? cauze penale, pornite pe faptul coruperii pasive ?i a traficului de influen??. Edilul ?i reprezentantul consiliului erau suspecta?i c? ar fi pretins de la un om de afaceri din localitate 350 000 de lei pentru a legaliza un teren, aflat în folosin?a acestuia de mai mul?i ani. Potrivit materialelor cauzei, suspec?ii urmau s? influen?eze membrii consiliului local ca ace?tia s? emit? o decizie de dare în arend? a terenului care, anterior, ar fi fost preluat abuziv de c?tre antreprenor. Pentru a-i da drepturi legitime asupra terenului, cei doi i-ar fi propus omului de afaceri darea în arend? a lotului, dup? care oferirea posibilit??ii de cump?rare a acestuia. Banii au fost transmi?i în trei tran?e, sub controlul CNA – 200 000 de lei, 10 000 de lei ?i 140 000 de lei. În urma transmiterii ultimei sume de bani, primarul ?i consilierul au fost prin?i în flagrant ?i escorta?i la CNA. Pe numele lor au fost ini?iate dou? dosare, pentru corupere pasiv? ?i trafic de influen??.

 

Conflictul de interese

Conflictul de interese apare atunci când un individ  are posibilitatea de a ob?ine beneficii personale de pe urma ac?iunilor sau deciziilor pe care le ia în func?ie oficial?. Conflictele de interese – fie reale, observate sau poten?iale – au ca rezultat luarea unor decizii care sunt sau pot fi considerate inechitabile ?i în interes personal. Aceasta scade încrederea popula?iei în institu?ii ?i duce la consecin?e grave pentru popula?ie.

 

Standarde interna?ionale

Conflictul de interese mai este reglementat în urm?toarele standarde ?i ghiduri interna?ionale:

Contextul domestic

Potrivit art.10 din Legea integrit??ii nr.82  din  25.05.2017, climatul de integritate institu?ional?, printre altele, se cultiv? ?i prin respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Legea nr.133  din  17.06.2016 privind declararea averii ?i a intereselor personale, în art.11, stabile?te principiile generale de evitare a conflictelor de interese, pe care trebuie s? le respecte subiec?ii declar?rii, în procesul îndeplinirii atribu?iilor lor de serviciu:

  • servirea interesului public cu impar?ialitate ?i obiectivitate;
  • asigurarea transparen?ei ?i a controlului public al activit??ii;
  • responsabilitatea individual? ?i exemplul personal.

Totodat?, Legea integrit??ii nr.82 din 25.05.2017 în art.14 prevede obliga?iile agentului public ?i a conduc?torului entit??ii publice în leg?tur? cu identificarea ?i tratarea conflictelor de interese.

Controlul conflictelor de interese se efectueaz? de c?tre Autoritatea Na?ional? de Integritate (ANI) în conformitate cu prevederile legisla?iei ce reglementeaz? statutul ANI ?i ale legisla?iei privind declararea ?i controlul averii ?i intereselor personale.

Printre evenimentele recente în reglementarea conflictului de interese se num?r? lansarea sistemului de declara?ii electronice de avere, care a fost inaugurat de Autoritatea Na?ional? de Integritate ?i a devenit obligatoriu în ianuarie 2018, al?turi de un mecanism de declarare a averii func?ionarilor publici ?i a declara?iilor de conflict de interese. În compara?ie cu anul 2017, în 2018 num?rul de declara?ii a crescut de dou? ori, datorit? sistemului de declara?ii on-line. Datorit? sistemului de informa?ii e-Integrity, au fost depuse 65 232 de declara?ii de avere ?i interese personale ale func?ionarilor publici în anul 2021, dintre care 6 052de declara?ii erau repetate. Num?rul subiec?ilor declar?rii de avere ?i interese personale înregistra?i în sistem a atins 57 028 în anul 2021.

Agen?ii publici trebuie s? prezinte anual declara?iile lor electronice prin intermediul serviciului on-line care poate fi accesat pe site-ul oficial al Autorit??ii Na?ionale de Integritate (ani.md), folosind semn?tura electronic? eliberat? gratis de Centrul de Telecomunica?ii Speciale, în ordinea stabilit? de guvern.

 

Legisla?ie

Cadrul legal privind regimul juridic al conflictelor de interese cuprinde:

Potrivit Legii nr.133  din  17.06.2016 privind declararea averii ?i a intereselor personale,  conflictul de interese  este situa?ia în care subiectul declar?rii are un interes personal ce influen?eaz? sau ar putea influen?a exercitarea impar?ial? ?i obiectiv? a obliga?iilor ?i responsabilit??ilor ce îi revin potrivit legii.

Legea nr.133  din  17.06.2016 privind declararea averii ?i a intereselor personale, în art.13, enun?? urm?toarele categorii de conflcite de interese:

  • Potential - în acest caz subiectul declar?rii are obliga?ia de a declara conflictual de interese potential, iar conduc?torul ierarhic superior acord? consultan?? privind evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui poten?ial
  • Real - în cazul apari?iei unui conflict de interese real, subiectul declar?rii, pîn? la adoptarea vreunei decizii pe caz, este obligat s? informeze ?eful sau organul ierarhic superior despre conflictual de interese real ?i s? se ab?in? de la adoptarea vreunei decizii pe caz. Totodat?, art.14 din Lege reglementeaz? de o manier? exhaustiv? modul de solu?ionare a conflictului de interese real
  • Consumat – în acest caz, conduc?torul entit??ii va informa Autoritatea Na?ional? de Integritate despre situa?iile în care persoanele ce activeaz? în organiza?ia public? pe care o conduce au admis conflicte de interese, în vederea sanc?ion?rii acestora

Cât prive?te efectul juridic al actelor emise, adoptate sau încheiate cu înc?lcarea dispozi?iilor privind conflictul de interese, Legea (art.15) stabile?te c? acestea sunt lovite de nulitate absolut?, cu excep?ia cazului în care anularea acestora ar aduce daune interesului public.

Nedeclararea ?i nesolu?ionarea conflictului de interese se sanc?ioneaz? contraven?ional (art. 313 din Codul contraven?ional al Republicii Moldova, Legea nr.218  din  24.10.2008), iar exercitarea atribu?iilor în sectorul public în situa?ie de conflict de interese se sanc?ioneaz? penal (art.326 din Codul penal al Republicii Moldova, nr.985 din 18.04.2002).

Exemplu de jurispruden??

Potrivit Studiului analitic al ANI „Practica judiciar? pe cazurile contraven?ionale de conflict de interese” publicat în 2019, ”în primul an de activitate al inspectorilor de integritate în cadrul Autorit??ii Na?ionale de Integritate, au fost emise 109 de cauze contraven?ionale, dintre care întocmite 77 de procese contraven?ionale, iar 25 de dosare contraven?ionale au fost trimise în instan?a de judecat?”. Totodat?, potrivit aceluia?i Sudiu ”10 acte de constatare privind respectarea regimului juridic al conflictelor  de interese, publicate pe pagina web a Autorit??ii Na?ionale de Integritate au r?mas definitive prin necontestarea în termen de 15 zile de la primirea acestuia, 3 dintre ele sau finalizat cu încetarea procedurii de control, deoarece nu s-a constatat înc?lcarea regimului juridic al conflictelor de interese de c?tre inspectorii de integritate. Din totalul actelor de constatare publicate, 4 au fost ini?iate de c?tre Comisia Na?ional? de Integritate, ulterior fiind examinate în proceduri de control de c?tre ANI”.

 
Delapidarea

Delapidarea reprezint? însu?irea ilegal? de bani, bunuri sau alte resurse de c?tre un func?ionar c?ruia i-au fost încredin?ate. Rezult? pierderea banilor publici, ceea ce reduce capacitatea autorit??ilor de a ac?iona în interesele publicului, având drept consecin?? servicii de slab? calitate ?i consecin?e grave pentru popula?ie. De asemenea, delapidarea submineaz? încrederea publicului în guvern.

 

Standarde interna?ionale

Reprezentând un tip de corup?ie, delapidarea este reglementat? în urm?toarele orient?ri ?i standarde interna?ionale:

Contextul domestic

În Republica Moldova s-au produs o serie de cazuri în care companii-fantom? au furat active din bugetul de stat, au s?vâr?it sp?lare de bani, au delapidat fonduri bugetare din achizi?ii publice, au sustras mijloace bugetare, deghizând ac?iunile drept litigii, etc.

Raportul FMI din martie 2020 relev? lipsa de progres în recuperarea averilor achizi?ionate fraudulos în Moldova, în special în ceea ce prive?te f?pta?ii implica?i în ”furtul secolului”, când un miliard de dolari SUA a fost sustras din sistemul bancar al Republicii Moldova în 2012-2014. ”Nu s-a progresat semnificativ în recuperarea activelor furate în cadrul fraudei din 2014, când mai multe opera?iuni de sp?lare a banilor au facilitat furtul a aproximativ 12% din PIB din b?ncile majore ale Moldovei”, consemneaz? raportul.

Cu referire la nivelul local, potrivit datelor Centrului Na?ional Anticorup?ie pe domeniul prevenirii ?i combaterii corup?iei în administra?ia public? local?, pentru primele nou? luni ale anului 2018 au fost ini?iate 60 de cauze penale. Dintre acestea, dou? cauze (3%) se refer? la delapidarea averii str?ine ?i anume delapidarea mijloacelor financiare în procesul realiz?rii lucr?rilor de construc?ii ?i repara?ii.

Legisla?ie

Codul penal al Republicii Moldova (Legea nr.985-XV din 18 aprilie 2002) stabile?te în prezent dispozi?iile ?i sanc?iunile referitoare la delapidarea de fonduri.

Deturnarea propriet??ii str?ine (de exemplu, însu?irea ilegal? a activelor altei persoane) încredin?ate în administrarea unei persoane se pedepse?te cu amend? de pân? la 850 de unit??i conven?ionale (acestea sunt folosite pentru a calcula penalit??ile pentru crimele fiscale. Actualmente unitatea conven?ional? constituie MDL 50) sau cu închisoare de pân? la trei ani; în ambele cazuri cu sau f?r? privarea de dreptul de a ocupa anumite func?ii sau de a exercita anumite activit??i pe un termen de pân? la trei ani. Atunci când delapidarea se comite prin utilizarea unei pozi?ii oficiale, conform articolului 191 (d), delapidarea se pedepse?te cu amend? în m?rime de la 850 la 1350 unit??i conven?ionale sau cu închisoare de la doi la ?ase ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul s? de?in? anumite func?ii sau s? desf??oare anumite activit??i de pân? la cinci ani.

Exemplu de jurispruden??

În februarie 2020 prim?ria municipiului Chi?in?u a primit rezultatele auditului extern independent al repara?iei bulevardului ?tefan cel Mare din capital?. Conform raportului, pe parcursul repara?iei au fost sp?late 7 milioane de euro, pe lâng? mai multe cazuri de delapidare de fonduri. Primarul municipiului a anun?at c? a întreprins o serie de proceduri legale în aceast? privin??. Repara?iile de pe bulevardul ?tefan cel Mare au demarat în anul 2015, f?când parte dintr-un proiect de restaurare a ?ase str?zi din capital?. De?i lucr?rile au fost încheiate 2017,  certificatul de acceptare nu a fost semnat, deoarece s-au descoperit deficien?e, asfaltul fiind puternic deformat în multe locuri.

 

Frauda

Frauda reprezint? folosirea în?el?ciunii pentru ob?inerea unui avantaj ilegal sau inechitabil. Frauda erodeaz? încrederea public? în guvern ?i reduce capacitatea acestuia de a ac?iona. Adeseori frauda are ca rezultat pierderea de bani publici, ceea ce d?uneaz? serviciilor publice ?i abilit??ii guvernelor de a se ocupa de nevoile ?i aspira?iile oamenilor.

Standarde interna?ionale

Reprezentând un tip de corup?ie, frauda este reglementat? în urm?toarele orient?ri ?i standarde interna?ionale:

Contextul domestic

În ultimii ani Republica Moldova a fost puternic afectat? de ”furtul secolului”. La sfâr?itul anului 2014 Republica Moldova a suferit de pe urma unui caz masiv de corup?ie, ”frauda bancar? de un miliard de dolari”. În scandal au fost implicate trei dintre b?ncile majore din Moldova – Banca de Economii, Banca Social? ?i Unibank, care la acel moment de?ineau în jur de o treime din activele statului. În consecin??, sistemul economic ?i bancar ar Republicii Moldova, ini?ial fragile, au fost puse într-un pericol masiv, iar ?ara a pierdut cel pu?in un miliard de dolari SUA, în jur de 15% de PIB anual. Analiza ?i investiga?iile efectuate de exper?i au descoperit c? opera?iunea fusese condus? într-un mod bine coordonat ?i structurat ?i a fost facilitat? de anumite institu?ii financiare ?i politice de baz?. Exper?ii sus?in c? progresul în direc?ia recuper?rii activelor pierdute în urma fraudei bancare  este minim sau chiar inexistent. Nu exist? indica?ii c? Republica Moldova ar fi solicitat ajutorul juridic al jurisdic?iilor str?ine pentru a demara procesul de recuperare a fondurilor din furtul miliardului.

Legisla?ie

Codul penal al Republicii Moldova (Legea nr. 985-XV din 18 aprilie 2002) stabile?te în prezent dispozi?iile ?i sanc?iunile privind frauda, prin capitolele VI ?i X.

Frauda se pedepse?te cu o amend? în m?rime de la 550 la 850 unit??i conven?ionale, cu munc? în folosul comunit??ii de la 120 la 240 de ore sau cu închisoare de pân? la trei ani. Atunci când se comite prin utilizarea unei pozi?ii oficiale, frauda se pedepse?te cu amend? în m?rime de la 850 la 1 350 de unit??i conven?ionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea dreptului de a ocupa anumite func?ii sau de a practica anumite activit??i de pân? la 3 ani. Punctul 4 al aceluia?i articol prevede c? “ac?iunile men?ionate la alin. (1) - (3), s?vâr?ite în propor?ii deosebit de mari, se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 10 ani cu privarea dreptului de a de?ine anumite func?ii sau de a desf??ura activit??i specifice de pân? la 5 ani”.

Exemplu de jurispruden??

În mai 2020 a fost pornit? o cauz? penal? împotriva lui V.P., printre acuza?ii num?rându-se crearea unei organiza?ii criminale, escrocheria ?i sp?larea de bani. Republica Moldova va cere extr?darea sa din SUA. Fost lider al Partidului Democrat, V.P. a plecat din Republica Moldova în luna iunie 2019, dup? ce a fost nevoit s? p?r?seasc? Parlamentul în urma investirii unui guvern nou. El este conectat cu ”furtul secolului”, un scandal legat de dispari?ia a peste un miliard de dolari SUA – aproape a opta parte din PIB al Republicii Moldova – din b?ncile majore ale ??rii în 2012-2014.

Acuza?iile împotriva lui V.P. sunt bazate pe ”dovezile indisputabile” prezentate în raportul realizat de firma interna?ional? de investiga?ii Kroll. Documentul demonstreaz? cum mai multe companii ?i indivizi ce au leg?tur? cu un om de afaceri de 28 de ani au preluat controlul asupra a trei b?nci majore ale ??rii în perioada fraudei, timp în care sume de bani au fost scurse în str?in?tate prin intermediul unor credite dubioase, companii-fantom?, schimb de active ?i tranzac?ii cu ac?ionarii. Conform raportului, omul de afaceri în cauz?, I.S., a acordat ulterior credite masive companiilor sale timp de trei zile în noiembrie 2014. Raportul a fost f?cut public de c?tre un membru al opozi?iei. I.S., în prezent suspectat c? se afl? în Israel, în 2016 a fost acuzat ?i apoi g?sit vinovat de sp?lare de bani ?i escrocherie în propor?ii deosebit de mari. Tot în anul 2016 fostul prim-ministru Vlad Filat a fost g?sit vinovat de luarea de mit? legat? de furtul miliardului. Dup? trei ani în închisoare, a fost eliberat în decembrie 2019 condi?ional înainte de termen. Procurorii sus?in c? V.P. ar fi sustras, cu ajutorul lui I.S., 100 de milioane de dolari SUA de la fosta banc? de stat Banca de Economii. Fondurile lips? au fost ulterior compensate din rezervele B?ncii Na?ionale pentru a procura compania de asigur?ri ASITO, un hotel, o cas? de mod? ?i un avion personal.

 

Nepotismul

Nepotismul este exploatarea unei pozi?ii oficiale prin oferirea unor avantaje nemeritate unui membru al familiei sau unui prieten (de exemplu, un post sau o favoare). Nepotismul, ca ?i alte forme de favoritism, rezult? în blocarea accesului administra?iei publice locale ?i regionale la candida?ii cei mai buni. Aceasta genereaz? un mediu propice pentru ?i mai mult? corup?ie, ceea ce reduce eficien?a ?i eficacitatea administr?rii.

Standarde interna?ionale

Fiind un tip de corup?ie, nepotismul este reflectat în urm?toarele standarde ?i ghiduri:

Contextul domestic

Clientelismul ?i nepotismul persist? în Republica Moldova an de an. Cel mai negativ efect al existen?ei constante a clientelismului ?i nepotismului în ?ar? este corup?ia endemic?.

Conform exper?ilor, cea mai prevalent? form? de corup?ie în Republica Moldova este favoritismul în achizi?iile publice (83%), urmat de nepotism în numirea func?ionarilor publici (48%) ?i conflictul de interese (48%). Exper?ii consider? c? cet??enii sunt, în mas?, îngrijora?i de prevalen?a favoritismului în achizi?iile publice, ceea ce denot? o con?tientizare sporit? de c?tre public a neregularit??ilor în institu?iile de stat ale Republicii Moldova. Un raport al Transparency International men?ioneaz? c? ”nivelul de toleran?? este foarte înalt. Popula?ia consider? c? corup?ia ?i nepotismul sunt înr?d?cinate în cultura na?ional? ?i nu pot fi reduse”. Acela?i raport propune dou? m?suri importante, care ar putea ajuta ?ara s? combat? problema nepotismului:

  • Elaborarea unui mecanism de declarare a veniturilor ?i averii pentru func?ionarii publici de nivel înalt ?i rudele lor atât la momentul acces?rii func?iei, cât ?i la plecarea din ea;
  • Reducerea num?rului de angaja?i în sectorul public ?i depolitizarea guvern?rii prin introducerea unui sistem obligatoriu de promovare profesional? în baza performan?ei ?i competi?iei.
Legisla?ie

Acordarea de sprijin de orice fel, preferin?e, privilegii sau crearea avantajelor unor persoane fizice sau juridice, în procesul de luare a deciziei, întreprins? în exerci?iul func?iei de c?tre agentul public, atunci cînd aceste ac?iuni se fac în folosul rudelor se nume?te nepotism. Legea integrit??ii nr. 82 din 25 mai 2017 a introdus prin articolul 15 o politic? privind Evitarea favoritismului. Prin urmare, în vederea asigur?rii servirii interesului public cu impar?ialitate ?i obiectivitate, agen?ii publici sunt obliga?i s? evite favoritismul în activitatea lor profesional?.

Agentul public nu trebuie s? admit? favoritismul în activitatea sa profesional? ?i ori de cîte ori situa?ia care duce la favoritism îndepline?te elementele unui conflict de interese, acesta trebuie s? î?i îndeplineasc? obliga?iile în conformitate cu prevederile articolul 14 din aceea?i lege. ?eful entit??ii publice sau al entit??ii publice superioare trebuie s? nu admit? cu bun? ?tiin?? practici de favoritism în activitatea profesional? a agen?ilor publici din entitatea pe care o conduce ?i s? denun?e cazurile de favoritism la Centrul Na?ional Anticorup?ie.

Legea privind declararea averii ?i a intereselor personale nr. 133 din 17.6.2016, precum ?i legisla?ia ce ?ine de accesul la informa?ie ?i alte acte normative preconizeaz? publicarea datelor-cheie, inclusiv a informa?iei privind înrolarea în serviciul public ?i conducerea organiza?iilor publice, dându-le astfel cet??enilor posibilitatea de a monitoriza evenimentele ?i eventual de a semnala înc?lc?rile la Autoritatea Na?ional? de Integritate.

Conform Studiului de Evaluare a Impactului Strategiei de Integritate Na?ional? ?i Anticorup?ie 2017 condus de UNDPangajarea ?i promovarea func?ionarilor publici la serviciu se face deobicei pe baz? de merit (conform 84% din func?ionarii publici responden?i) ?i ca urmare a evalu?rii performan?ei angajatului (72%). În acela?i timp, un func?ionar public din cinci sus?ine c? favoritismul (”rela?ii bune cu oameni utili”) ?i apartenen?a politic? sunt adesea practicate. Nivelul de cunoa?tere a situa?iilor legale / ilegale cu privire la angajarea ?i promovarea agen?ilor publici în baza meritului ?i a integrit??ii profesionale este foarte sc?zut. Astfel, doar 7% dintre func?ionarii publici au oferit r?spunsuri corecte la toate situa?iile posibile de corup?ie în procesul de angajare ?i promovare a func?ionarilor publici pe baza meritului ?i integrit??ii profesionale.

Exemplu de jurispruden??

Curtea de Apel Chi?in?u a recunoscut-o vinovat? de comiterea contraven?iei prev?zute de art. 313, alin. (1) din Codul contraven?iona ?efa Sec?iei Cultur? a consiliului raional Ocni?a. Fiind subiect al declar?rii averii ?i intereselor personale, în virtutea func?iei pe care o de?inea, nu a declarat conflictul de interese în privin?a fiicei sale, angajat? în subordine ?i exercitând func?ia de artist-instrumentist (vioar?) al orchestrei de muzic? popular? a consiliului raional Ocni?a. A fost stabilit? o sanc?iune sub form? de amend? în m?rime de 45 unit??i conven?ionale, ceea ce constituie 2250 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa func?ii în cadrul unei organiza?ii publice pe un termen de trei luni. Ca urmare, ea a atacat hot?rârea respectiv? cu recurs la Curtea de Apel Chi?in?u, iar la 14 mai 2019 instan?a i-a respins recursul ca unul nefondat.

 

Utilizarea neadecvat? a resurselor administrative în cadrul campaniilor electorale

Utilizarea neadecvat? a resurselor administrative în cadrul campaniilor electorale presupune angajarea politicienilor ?i a func?ionarilor publici în activit??i ilegale sau abuzive, ace?tia utilizând resurse umane, financiare, materiale, ”în natur?”, precum ?i resurse nemateriale pentru a influen?a rezultatele scrutinelor ?i a submina astfel obiectivitatea alegerilor.

Standarde interna?ionale

Republica Moldova a ratificat urm?toarele tratate ?i se angajeaz? s? respecte urm?toarele tratate ?i instrumente legale:

Utilizarea necorespunz?toare a resurselor administrative în cadrul proceselor electorale este reflectat? în urm?toarele standarde ?i ghiduri interna?ionale:

Contextul domestic

În anul 2017 modific?rile la Codul electoral al Republicii Moldova au schimbat sistemul electoral al ??rii din propor?ional în mixt. Conform noului sistem, 50 de deputa?i sunt ale?i în baza reprezent?rii propor?ionale într-o singur? circumscrip?ie na?ional? în baza listelor de partid închise, iar ceilal?i 51 în circumscrip?ii uninominale cu vot majoritar. Pentru a câ?tiga fotolii de deputat în circumscrip?ia na?ional?, partidul urmeaz? s? acumuleze cel pu?in 6% din voturile valide, iar un bloc electoral – 8%. ODIHR ?i Comisia European? pentru Democra?ie prin Drept (Comisia de la Vene?ia) au recomandat în repetate rânduri coborârea pragului minimal.

Raportul Social Impact asupra responsabiliz?rii în Republica Moldova, finan?at de USAID ?i publicat în februarie 2020, declar? c? ”aleg?torii din Republica Moldova nu au mult? încredere în faptul c? partidele politice le reprezint? interesele”. Conform Barometrului Opiniei Publice, în anul 2019 peste 50% din cet??enii Moldovei considerau c? niciun partid politic sau organiza?ie civic? nu se reprezentau interesele; doar 49% au declarat c? au votat la alegerile parlamentare din 2019.

Cele mai recente alegeri locale au avut loc în Republica Moldova în octombrie 2019. Conform unui raport Promo-LEX, în cadrul scrutinului local general din 20 octombrie 2019 urmau a fi suplinite 898 de func?ii elective de primar ?i 11 580 de locuri în consilii ale UAT de nivelul I ?i II. Termenul de ocupare a func?iilor de ales local este patru ani.

În general, perioada preelectoral? s-a desf??urat preponderent pe un fundal ideatic caracterizat prin subiecte privind oligarhizarea/capturarea statului sau administrarea eficient? a UAT, ?i nu prin teme geopolitice, vectorul pro-Rusia sau pro-UE, ca în scrutinul local precedent. 

În contextul alegerilor locale generale ?i al alegerilor parlamentare noi s-a atras aten?ia  asupra  mai  multor  aspecte  ce ?in de utilizarea resurselor administrative – de exemplu, utilizarea bunurilor publice ?i/sau a func?iei publice în scop de  promovare  electoral?.  La  aceast?  categorie  au  fost raportate  cel  pu?in  opt  cazuri,  dintre  care  în  trei cazuri a fost vizat Blocul electoral ACUM, în dou? cazuri – PSRM, în dou? cazuri – PDM ?i într-un caz – PCRM. Întrunirile electorale organizate în cadrul institu?iilor de stat ?i cu angaja?ii acestor institu?ii, în timpul programului de lucru al acestora, r?mân a fi o practic? insistent utilizat? de concuren?i. În perioada electoral? au fost raportate cel pu?in 152 de întruniri de acest fel.

În raportul s?u din octombrie 2019 misiunea observatorilor interna?ionali ENEMO î?i exprim? îngrijorarea cu privire la acuza?iile de utilizare necorespunz?toare a resurselor administrative, ?i anume implicarea func?ionarilor prim?riilor ?i a candida?ilor independen?i, care utilizeaz? func?iile lor oficiale pentru a influen?a campania electoral?, precum ?i utilizarea prim?riei ?i a resurselor ei la agita?ie.

Legisla?ie

Conform unui raport Promo-LEX, legisla?ia Republicii Moldova privind utilizarea resurselor administrative în perioada electoral? ?i în special privind agita?ia electoral? este deficient?. De?i cadrul legal a fost supus unor modific?ri, problema reglement?rii explicite ?i depline a utiliz?rii resurselor administrative r?mâne nesolu?ionat?.

Articolul 52 (7) al Codului electoral stipuleaz?:  ”Candida?ii nu pot folosi mijloacele ?i bunurile publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar autorit??ile/institu?iile publice ?i cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concuren?ilor electorali bunuri publice sau alte favoruri decât pe baz? de contract, în condi?ii de egalitate pentru to?i concuren?ii electorali”.

Conform articolului 22 (2), Atribu?iile generale ale Comisiei Electorale Centrale, Comisia Electoral? Central? are dreptul de a accesa informa?iile de?inute de autorit??ile publice de toate nivelurile, inclusiv datele cu caracter personal, cu respectarea legisla?iei privind protec?ia datelor cu caracter personal.

Codul penal[iii] al Republicii Moldova con?ine dou? articole relevante în acest sens. Articolul 181-1, Coruperea aleg?torilor, stipuleaz? c? aceasta se pedepse?te cu amend? în m?rime de la 550 la 850 unit??i conven?ionale sau cu închisoare de la un an la cinci ani. Articolul 181-2, Finan?area ilegal? a partidelor politice sau a campaniilor electorale, înc?lcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, enumer? penalit??ile aplicate pentru falsificarea rapoartelor privind gestiunea financiar? a partidelor politice ?i/sau a rapoartelor privind finan?area campaniilor electorale în inten?ia de a substitui sau a ascunde identitatea donatorilor.

În opinia exper?ilor, cadrul juridic ar trebui s? asigure o jurisdic?ie clar? în cazul plângerilor electorale legate de utilizarea neadecvat? a resurselor administrative atât de c?tre candida?i, cât ?i de persoane ter?e. Un mecanism de control eficient va preveni poten?ialele înc?lc?ri.

Exemplu de jurispruden??

Pe 6 iunie 2019 un candidat a prezentat o reclama?ie adresat? Comisiei Electorale Centrale a G?g?uziei ?i Ministerului Educa?iei în leg?tur? cu utilizarea necorespunz?toare a resurselor administrative. Reclama?ia sus?inea c? ?eful Direc?iei Educa?ie din G?g?uzia a obligat to?i directorii de ?coal? s? raporteze num?rul de angaja?i care au participat la alegerile guvernatorului G?g?uziei, amenin?ându-i cu consecin?e grave, inclusiv concedierea, pe angaja?ii care nu vor vota la alegerile guvernatorului de la 30 iunie.

Conform Codului electoral, articolul 66, se pot prezenta contesta?ii legate de ac?iunile sau inac?iunile concuren?ilor electorali. De vreme ce reclama?ia candidatului respectiv ?inea de ac?iunile ?efului Direc?iei Educa?ie, Comisia Electoral? Central? a considerat contesta?ia inadmisibil?.  În acela?i timp, conform Codului electoral, în cazul în care examinarea nu ?ine de competen?a organului electoral respectiv, contesta?ia, precum ?i materialele anexate la ea urmeaz? a fi transmise spre examinare conform competen?ei, în mod urgent, în cel mult dou? zile calendaristice de la data recep?ion?rii (articolul 67 (5)). Utilizarea neadecvat? a resurselor administrative ?i acordarea asisten?ei în asemenea ac?iuni constituie infrac?iuni penale, care se pedepsesc cu amend? între 4000 la 6000 de unit??i conven?ionale (MDL 200,00 to 300,000) ?i cu închisoare de pân? la trei ani, ?i cu privarea de dreptul de a ocupa anumite func?ii sau de a exercita anumite activit??i pe un termen de la doi la cinci ani (Codul penal al Republicii Moldova, articolul 181-2).

 

Extorcarea

Extorcarea înseamn? aplicarea constrângerii pentru a ob?ine bani, bunuri, servicii sau alte avantaje ?i beneficii de la un individ sau o institu?ie. Pe lâng? dauna pe care o aduce victimei, extorcarea reduce încrederea cet??enilor în guvernare ?i poate descuraja ini?iativele antreprenoriale ?i investi?iile în regiunea afectat?.

Standarde interna?ionale

Fiind o form? a corup?iei, extorcarea este reflectat? în urm?toarele standarde ?i ghiduri interna?ionale:

Contextul domestic

În cadrul Studiului de evaluare a impactului Strategiei na?ionale de integritate ?i anticorup?ie (UNDP, 2019) participan?ilor li s-a propus s? r?spund? dac?, pe parcursul ultimilor 12 luni, au întâmpinat vreun caz de corup?ie din partea agen?ilor publici. Num?rul de responden?i, indivizi ?i întreprinderi, care au întâlnit vreun caz de corup?ie în aceast? perioad? nu dep??e?te 6%. Extorcarea de fonduri (ob?inerea mijloacelor b?ne?ti prin for??) a fost numit? drept act de corup?ie observat de 2% din responden?ii din popula?ia general? ?i 1% din întreprinderi. Se poate vedea c? asemenea cazuri nu sunt numeroase, iar în compara?ie cu studiul precedent se noteaz? o descre?tere în procentul de r?spunsuri afirmative la toate op?iunile (Delapidare ?i fraud?, Utilizarea timpului de serviciu în scopuri personale, Solicitarea de favoruri în orice form?, Favoritism, mit?, abuz de putere, trafic de influen??).

Conform Centrului Na?ional Anticorup?ie, pe parcursul anului 2018 au fost semnalate 700 de cazuri de corup?ie, 42 dintre care au fost comise de primar, iar comunit??ile cele mai afectate de corup?ie au fost Chi?in?u, B?l?i, UTA G?g?uzia, Cahul, Criuleni ?i Soroca.

Legisla?ie

Urm?toarele articole din Codul penal al Republicii Moldova contureaz? cadrul juridic al acestei probleme: articolul 324, Corupere pasiv? (1); articolul 325, Coruperea activ? (1); articolul 326, Traficul de influen?? (1); articolul 327, Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (1); ?i articolul 328, Excesul de putere sau dep??irea atribu?iilor de serviciu (1).

Exemplu de jurispruden??

Trei func?ionari, între care primarul, un fost primar ?i un consilier din localitatea Gote?ti, raionul Cantemir, ar fi extorcat mit? de aproape ?ase sute de mii de lei, de la un agent economic. În schimbul banilor, ace?tia s-ar fi angajat s? favorizeze o decizie a Consiliul Local, potrivit c?reia, omul de afaceri urma s? primeasc? în jur de ?ase milioane de lei pentru repara?ia unui Centru de tineret din localitate, potrivit reprezentan?ilor Centrului Na?ional Anticorup?ie. Totodat?, angaja?ii Centrului Na?ional Anticorup?ie precizeaz? c? figuran?ii ar fi pretins în mai multe tran?e suma de bani echivalent? a 10% din cele 6 milioane de lei pe care Consiliul Local urma s? le aloce companiei înving?toare a licita?iei, pentru a include în ordinea de zi proiectul de decizie. În prezent, dou? persoane sunt cercetate penal în închisoare, iar alta – în stare de libertate. Toate trei risc? pân? la 10 ani de închisoare, o amend?, dar ?i privarea de dreptul de a ocupa func?ii publice.

 

Clientelismul

Clientelismul reprezint? promiterea ?i acceptarea unui beneficiu personal (de exemplu, un cadou, un împrumut, o recompens?, o favoare, un serviciu etc.) în schimbul sprijinului politic. Acesta se bazeaz? adeseori pe o rela?ie inegal? dintre patron (de exemplu, un lider politic) ?i  client (de exemplu, votantul). Clientelismul are ca rezultat luarea unor decizii care reflect? interesele aparte ale celor pu?ini, în locul interesului public mai larg, ceea ce duce la consecin?e inechitabile ?i nedrepte.

Standarde interna?ionale

Reprezentând un tip de corup?ie, clientelismul este reglementat în urm?toarele documente ?i standarde interna?ionale:

Contextul domestic

Rela?iile de clientelism în Republica Moldova provin cel mai frecvent din afilierea de partid. Un raport din 2018 privind organizarea partidelor ?i clientelismul în statele în proces de tranzi?ie arat? c?, dintre cele trei ??ri investigate (Georgia, Republica Moldova ?i Ucraina), partidele din Republica Moldova par a fi cele mai p?trunse de clientelism. Partidul Democrat din Moldova a fost numit drept cel mai clientelist partid din cele 15 reflectate în studiu. Specific? pentru Moldova este ?i interdependen?a dintre acoperirea teritorial? a partidului ?i clientelismul din sânul s?u. Acela?i studiu noteaz? c?, dac? mijloacele publice de finan?are sunt o surs? a clientelismului, atunci trebuie stabilite mecanisme de control asupra cantit??ii de resurse financiare  alocate partidelor ?i a modului în care le întrebuin?eaz? partidele. Ca ?i în Ucraina ?i Georgia, reflectate în acela?i studiu, în Republica Moldova lipse?te practica de examinare a finan??rii publice direc?ionate spre partide politice, ceea ce ar putea constitui una din cauzele înfloririi clientelismului.

Ast?zi, clientelismul prezint? un risc deosebit în urm?toarele situa?ii:

  • Sistemul electoral mixt, votat de parlament la 20 iulie 2017. Noul sistem de votare prevede ca 50 de deputa?i s? fie ale?i pe listele de partid propor?ionale, în timp ce al?i 51 vor fi ale?i în circumscrip?ii electorale uninominale (numai candidatul care câ?tig? cel mai mare num?r de voturi într-o circumscrip?ie uninominal? va ajunge în parlament). Anali?tii politici ?i societatea civil? au afirmat intens c? votul uninominal ar încuraja clientelismul, nepotismul ?i alocarea resurselor locale pe baza clientelismului.
  • Loialitatea/clientelismul politic determin? selec?ia func?ionarilor publici la nivelurile superioare de guvernare.
  • Afilierea politic? ?i migrarea de la un partid la altul a ale?ilor locali pentru a spori ?ansele localit??ii respective de a ob?ine mai mult? finan?are din partea diferitelor fonduri na?ionale de investi?ii. Noua lege privind finan?ele publice locale, implementat? începând cu anul 2015, a redus considerabil criteriile politice în distribu?ia fondurilor de investi?ii de la nivel na?ional la cel municipal. Înainte de 2015, deputa?ii propuneau, de regul?, amendamente la legea anual? a bugetului de stat astfel încât localit??ile care le erau politic prietenoase s? ob?in? mai multe resurse publice, iar opozi?ia – mai pu?ine. Un alt motiv puternic pentru clientelism ?i migra?ia politic? a primarilor este protec?ionismul pentru a evita presiunea selectiv? asupra reprezentan?ilor partidelor de opozi?ie; investiga?iile penale au început de nenum?rate ori f?r? dovezi solide. Raportul dintre primari din partidele de opozi?ie împotriva c?rora au fost ini?iate anchete penale, în compara?ie cu cele din partidele aflate la guvernare, este elocvent.
Legisla?ie

Unul dintre cele mai semnificative exemple de clientelism în Republica Moldova este legat de procedurile de alocare a resurselor publice din  fonduri na?ionale de investi?ii c?tre fiecare dintre administra?iile locale de nivelul întâi. Resursele publice sunt folosite ca momeal? pentru a asigura loialitatea candida?ilor independen?i fa?? de majoritatea politic?.

Sunt cunoscute cazuri în care primarii din alte partide politice sunt obliga?i s? se al?ture partidului de guvern?mânt, dac? vor s? beneficieze de investi?ii de capital. În prezent, exist? eforturi în vederea solu?ion?rii problemelor men?ionate mai sus prin Legea nr. 68 din 5 aprilie 2012 privind aprobarea Strategiei na?ionale de descentralizare ?i a Planului de ac?iuni privind implementarea Strategiei na?ionale de descentralizare pentru anii 2012-2018.

Având în vedere c? clientelismul este considerat o tendin?? dominant? în ceea ce prive?te alocarea fondurilor c?tre autorit??ile publice locale – în special investi?iile de capital – este important ca urm?toarele principii de baz?, prezentate în Ghidul B?ncii Mondiale privind investi?iile de capital pentru administra?iile locale, s? fie men?ionate de autorit??ile locale  în negocierile cu autorit??ile administra?iei publice centrale ?i la elaborarea bugetelor locale:

  • Conducerea local? nu î?i cheltuie resursele limitate pe investi?ii ”frivole” în proiecte care nu ar trebui s? ?in? de competen?a sa (de exemplu, afaceri imobiliare speculative).
  • Toate necesit??ile sunt comparate în mod obiectiv.
  • Se exercit? o politic? fiscal? prudent? pe termen lung.
  • Sunt luate în considerare solu?ii inovative la nivelul proiectului.
  • Cet??enii au canale eficiente prin care s?-?i exprime preferin?ele.
Exemplu de jurispruden??

Clientelismul politic submineaz? dezvoltarea economic? a Republicii Moldova prin devierea resurselor publice de la cele mai eficiente uzuri. Afilierea politic? conteaz? atunci când fondurile pentru investi?ii sunt distribuite prin diverse fonduri de investi?ii na?ionale. Au existat încerc?ri de a demonstra o astfel de înc?lc?ri în perioada 2012-2013, cu ajutorul datelor deschise, atunci când a fost lansat? baza de date BOOST privind cheltuielile publice. Aceasta a permis cet??enilor s? vad? aloc?rile bugetare pe fiecare raion ?i, pentru c? din raionul Hânce?ti era originar fostul prim-ministru, acest raion a avut cel mai mare buget în 2014. Cu toate acestea, eforturile nu au condus înc? la urm?rirea penal?.

Patronajul

Patronajul este utilizarea pozi?iei oficiale pentru numirea într-o func?ie public? a unei persoane în baza favoritismului, frecvent în schimbul sus?inerii electorale.

Standarde interna?ionale

Reprezentând un tip de corup?ie, patronajul  este reglementat în urm?toarele documente ?i standarde interna?ionale:

De vreme ce utilizarea necorespunz?toare a resurselor administrative în cursul proceselor electorale reprezint? manifestarea cea mai r?spândit? a patronajului ca form? de corup?ie, sunt relevante urm?toarele standarde interna?ionale:

Contextul domestic

Reporterii de la anticoruptie.md au semnalat c? anul 2018 a fost marcat de mai multe numiri ?i promov?ri controversate în func?ii înalte din cadrul unor importante institu?ii în stat. Unele dintre acestea au ridicat semne de întrebare despre criteriile care au stat la baza lor. Exper?ii au calificat numirile respective drept decizii politice ?i au explicat c? guvernarea nu a f?cut decât s? î?i roteasc? persoanele de încredere dintr-o func?ie în alta.

În cadrul Studiului de evaluare a impactului strategiei na?ionale de integritate ?i anticorup?ie – Republica Moldova 2019 au fost m?surate percep?iile agen?ilor publici despre m?surile necesare de întreprins pentru înl?tura situa?iile de favoritism în sectorul public. Dintre cei chestiona?i 62% (69% în 2017) au opinat c? ar trebui anun?at conduc?torul ierarhic superior, 37% (41% în 2017) au considerat c? ar trebui denun?ate cazurile de favoritism la Centrul National de Anticorup?ie, iar câte 32% în ambele sondaje pledeaz? pentru denun?area la Autoritatea Na?ional? de Integritate. Rezultatele studiului arat? c? majoritatea agen?ilor publici declar? c? cerin?ele integrit??ii institu?ionale sunt respectate în institu?iile unde activeaz? ei în?i?i.

Principalele cauze ale nedeclar?rii conflictelor de interese de c?tre agen?ii publici sunt necunoa?terea procedurii (47% în 2019, 54% în 2017) ?i ob?inerea de beneficii personale (financiare, materiale sau de alt? natur?) (33% în 2019, 42% în 2017).

Agen?ii publici au  un  nivel  de cunoa?tere înalt privind situa?iile legale/ilegale  referitor  la  respectarea regimului conflictelor de interese ?i neadmitere a favoritismului: circa 87% (77% în 2017) din agen?i publici au oferit r?spunsuri corecte la toate situa?iile posibile de corup?ie în procesul de respectare a regimului conflictelor de interese ?i neadmitere a favoritismului.

Legisla?ie

Legea integrit??ii nr. 82 din 2017 ofer? o defini?ie a no?iunii de favoritism: ”sprijin acordat în exerci?iul func?iunii de c?tre agentul public persoanelor fizice sau juridice la solu?ionarea problemelor acestora, indiferent de motive, care nu este prev?zut de actele normative ?i care nu întrune?te elementele unui conflict de interese sau elementele unei infrac?iuni”.

Articolul 15, Neadmiterea favoritismului, stipuleaz?:

(1) În vederea asigur?rii servirii interesului public cu impar?ialitate ?i obiectivitate, practicile de favoritism în cadrul entit??ilor publice sunt inadmisibile.

(2) Agentul public are obliga?ia s? nu admit? favoritism în activitatea sa profesional?.

(3) Conduc?torul entit??ii publice este obligat:

a) s? nu admit? cu bun? ?tiin?? practici de favoritism în activitatea profesional? a agen?ilor publici din entitatea pe care o conduce;

b) s? denun?e cazurile de favoritism la Centrul Na?ional Anticorup?ie.

Exemplu de jurispruden??

Conform site-ului anticoruptie.md, S.R.  a fost numit/? la ?efia Ministerului S?n?t??ii, Muncii ?i Protec?iei Sociale, de?i în calitate de primar interimar a primit acuza?ii pentru numeroase abuzuri. Din noiembrie 2017 pân? în aprilie 2018, S.R. a fost primar general interimar al municipiului Chi?in?u, fiind numit/? în func?ie de c?tre fostul primar interimar Nistor Grozav. Pe durata mandatului, S.R. a fost acuzat/? c? ar fi comis abuzuri ?i ar fi trucat licita?ii publice. În mai 2018, în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale, mai mul?i reprezentan?i ai societ??ii civile au acuzat Consiliul Electoral al circumscrip?iei electorale Chi?in?u ?i Comisia Electoral? Central? de înc?lcarea prevederilor Legii privind accesul la informa?ie ?i de mu?amalizarea abuzurilor ?i înc?lc?rilor de legi, admise de c?tre S.R, în cursa pentru ?efia prim?riei Capitalei. Peste 2000 de semn?turi falsificate, f?r? date de identitate, ale unor persoane decedate, precum ?i alte erori au fost depistate în listele de subscrip?ie ale candidatului la ?efia prim?riei Chi?in?u. Pentru ca S.R. s? intre în concuren?a electoral? au ”semnat” cinci persoane decedate, 430 de persoane care nu locuiesc în localitatea indicat?, iar 898 nu au indicat datele din actul de identitate.