Acas? ??ri Georgia

Georgia

Extindere con?inut
Etica public?

Etica ?i responsabilizarea public? sunt concepte esen?iale aflate la baza unei autorit??i locale sau regionale eficiente. Ele ?in de cultura, procesele, structurile ?i regulile care garanteaz? c? func?ionarii ac?ioneaz? în interesul cet??enilor, nu în propriul interes. Acestea reprezint? caracteristici esen?iale ale unei bune guvern?ri, ?i este important ca ele s? fie respectate ?i monitorizate de c?tre organiza?iile relevante.

Etica reprezint? regulile care definesc conduita func?ionarilor publici[1] cu scopul de a garanta c? cet??enii sunt trata?i corect ?i în mod echitabil. Etica ajut? func?ionarii s? ia decizii mai bune în interesul cet??enilor, ?i le permite cet??enilor s? evalueze deciziile luate în numele lor de c?tre func?ionarii publici.

R?spunderea public? asigur? faptul c? func?ionarii r?spund deschis de deciziile pe care le iau în numele popula?iei.

În absen?a eticii ?i a r?spunderii publice, corup?ia ?i malpraxisul au posibilitatea s? se dezvolte. Dup? cum vom ar?ta în ultimul capitol, corup?ia este d?un?toare pentru individ, societate, economie ?i guvernare din mai multe puncte de vedere. Prioritizarea eticii ?i r?spunderii publice pot reduce cele mai grave abuzuri de putere ?i  încuraja decizii mai responsabile ?i mai echitabile din partea autorit??ilor locale.

Chiar ?i acolo unde corup?ia nu este endemic?, absen?a eticii ?i a r?spunderii publice poate submina încrederea popula?iei în guvern, institu?iile publice ?i func?ionari. De?i rela?ia dintre etic? ?i r?spunderea public? este una complex?, punerea în aplicare în mod consistent ?i la timp a acestora, poate contribui la crearea ?i consolidarea nivelului de încredere dintre popula?ie ?i guvern.

În plus, etica ?i responsabilizarea public? pot contribui la un mediu favorabil unde se recunoa?te c? cet??enii ?i alte p?r?i interesate au mult de oferit în ceea ce prive?te calitatea procesului de luare a deciziilor. Al?turi de mecanisme pentru participarea cet??enilor, etica ?i responsabilizarea public? vor garanta c? experien?ele personale ale cet??enilor, competen?a profesional?, cuno?tin?ele ?i monitorizarea de c?tre ace?tia vor consolida ?i vor adaug? valoare deciziilor luate de guvern ?i de func?ionarii publici.

Reprezentan?ii ale?i trebuie s? fie con?tien?i de procesul prin care declara?iile de avere sunt monitorizate ?i de c?tre care organism, precum ?i ce sanc?iuni pot fi aplicate, ?i cum, în cazul în care un func?ionar d? o declara?ie fals? ori incomplet?. Ei trebuie s? cunoasc? regulile care guverneaz? denun?urile ?i care func?ionar, sau func?ionari, sunt responsabili cu luarea în eviden?? a denun?urilor ?i rapoartelor privind neregulile. Autorit??ile locale trebuie s? asigure instruire intern? pentru noii reprezentan?i ale?i ?i s? ofere preg?tire regulat? actualizat? pentru to?i func?ionarii ale?i. Cunoa?terea ?i în?elegerea cadrului legal ?i institu?ional sunt esen?iale pentru ca reprezentan?ii ale?i s? reprezinte modele de integritate politic?.

În fine, etica ?i responsabilizarea public? sunt esen?iale pentru îmbun?t??irea serviciilor publice, pentru c? serviciile publice vor func?iona mai bine pentru oameni ?i întreaga comunitate, dac? sunt receptive la necesit??ile oamenilor, bazându-se pe perspectivele, ideile, ?i viziunea acestora.

Împreun?, etica ?i responsabilizarea public? pot asigura ca luarea deciziilor ?i alocarea resurselor s? fie echitabile, eficiente ?i efective, ceea ce, la rândul s?u, face posibil? existen?a unei societ??i, a unei economii ?i a unei democra?ii înfloritoare. În acest scop, Congresul autorit??ilor locale ?i regionale al Consiliului Europei a adoptat Codul european de conduit? pentru toate persoanele implicate în guvernarea local? ?i regional?, încurajând autorit??ile locale ?i regionale ?i asocia?iile lor s? proiecteze programe educa?ionale adecvate de management al integrit??ii ?i implementeaz? servicii de consiliere, pentru a-?i ajuta personalul s? identifice ?i s? fac? fa?? unor poten?iale zone de risc etic ?i situa?ii de conflict de interese.

Transparen?a ?i participarea cet??enilor reprezint? mecanisme importante pentru promovarea eticii ?i a r?spunderii publice în guvernarea central? ?i local?. Un raport recent al Comitetului European al Regiunilor privind Prevenirea corup?iei ?i promovarea eticii publice la nivel local ?i regional în ??rile Parteneriatului Estic consider? c? lipsa transparen?ei a fost principalul punct vulnerabil în toate cazurile analizate. Acest ghid prezint? o serie de instrumente de transparentizare ?i implicare a cet??enilor în procesele decizionale, care pot fi adoptate de autorit??ile locale ?i regionale.


[1]  În contextul ghidului de fa??, termenul de “func?ionar public” se refer? la ale?ii locali, autorit??ile publice ?i func?ionarii publici (la nivel local, regional sau na?ional), care reprezint? puterea legislativ?, administrativ? sau judiciar?, ?i orice persoan? care exercit? o func?ie public?, inclusiv în cadrul unei agen?ii publice sau întreprinderi de stat.

 

 

Coduri de etic? ?i conduit? profesional?

Codurile de etic? stabilesc principiile de baz? pe care trebuie s? le respecte func?ionarii publici, precum integritatea, altruismul ?i deschiderea. Un cod de conduit? folose?te codul etic pentru a formula standarde ?i practici care s? fie aplicate circumstan?elor speciale dintr-o institu?ie. 

Un cod de conduit? stabile?te standarde specifice pentru comportamentul profesional necesar într-o serie de situa?ii ?i le ofer? func?ionarilor publici îndrumare pentru gestionarea acestora. În plus, codurile de conduit? introduc transparen?a ?i r?spunderea public? în opera?iunile guvernamentale.

 

Standarde interna?ionale

Codurile de conduit? ?i de etic? bine concepute vor contribui la realizarea a?tept?rilor tot mai mari ale cet??enilor, ale oamenilor de afaceri ?i ale societ??ii civile, punând în seama guvernelor responsabilitatea de a asigura standarde morale sporite în rândul func?ionarilor ?i ale?ilor publici. În acest mod, asemenea coduri vor sus?ine dezvoltarea încrederii dintre popula?ie ?i institu?iile ?i func?ionarii guvernamentali. Este important ca codurile de conduit? s? fie utilizabile atât pentru func?ionarii publici cât ?i pentru oficialii ale?i, ?i ca instruirea ?i îndrumarea s? fie oferite pentru asigurarea unei depline în?elegeri a codurilor de c?tre to?i func?ionarii. Trebuie s? fie luate m?suri disciplinare ?i sanc?iuni clare în cazurile de nerespectare a codurilor.

Urm?toarele standarde ?i conven?ii interna?ionale privesc coduri de etic? ?i conduit? profesional?:


Bune practici

Mecanisme de tratare a plângerilor

Mecanismele de tratare a plângerilor permit cet??enilor s? ofere autorit??ilor publice aprecieri cu privire la standardele serviciilor pe care le primesc. Acestea formeaz? un important mecanism de r?spundere, care permite func?ionarilor publici ?i ale?ilor în func?ii publice s? identifice cazurile în care serviciile publice sunt oferite în mod ineficient sau inechitabil. Când aceste mecanisme duc la tratarea rapid? ?i eficient? a reclama?iilor, ele pot crea condi?ii pentru cre?terea încrederii cet??enilor în administra?ia guvernamental?.

Standarde interna?ionale

Pentru a asigura încredere în aceste mecanisme, autorit??ile locale trebuie s? aib? în vedere ?i s? solu?ioneze fiecare reclama?ie cu promptitudine ?i în detaliu. Mecanismele de reclama?ii pot fi f?cute mai accesibile prin aplicarea unei abord?ri de singur? oprire, astfel încât cet??enii s? nu fie nevoi?i s? caute între mai multe birouri sau website-uri.

Dac? guvernul folose?te o abordare proactiv? pentru a preîntâmpina repetarea cazurilor similare de reclama?ii, mecanismele de reclama?ii pot de asemenea s? ajute guvernele la identificarea unor noi abord?ri privind furnizarea de servicii ?i cre?terea particip?rii cet??enilor. În acest scop, mecanismele de reclama?ii trebuie combinate cu evalu?ri periodice de furnizare a serviciilor, inclusiv folosirea sondajelor de opinie public? ?i schimbul de experien?? ?i modalit??i cu alte autorit??i locale, pentru încurajarea adopt?rii unei game mai largi de bune practici ?i instrumente folosite ?i testate.

Nu exist? standarde interna?ionale specifice pentru mecanismele de reclama?ii legate de serviciile publice. Totu?i, mecanismele ?i procedurile de r?spuns la reclama?ii sunt cuprinse într-o garan?ie legal? interna?ional? la dreptul de participare în afacerile unei autorit??i locale, existând ?i un num?r de ghiduri ?i bro?uri pentru societate civil?, care pot fi de ajutor. A se consulta, de exemplu:


Bune practici

Mecanismele de redresare a plângerilor

Mecanismele de redresare a plângerilor (MRP) sunt instrumente care merg dincolo de mecanismele de reclama?ii ?i alte canale de r?spuns, întrucât cet??enii pot folosi un MRP pentru a se adresa institu?iilor guvernamentale ?i municipalit??ilor locale privind impactul ?i implementarea politicilor asupra cet??enilor în?i?i. Când politica unei agen?ii publice afecteaz? interesele cet??enilor, sau când deciziile luate de organismele guvernamentale centrale sau locale provoac? nepl?ceri cet??enilor, p?r?ile interesate pot folosi sistemul de redresare creat de agen?iile guvernamentale ?i de organismele municipale locale pentru a-?i prezenta plângerea. Un mecanism de redresare a plângerilor nu este folosit pentru a înlocui tribunalul sau sistemul de audit sau investiga?ia oficial?; ?i nici nu reprezint? mecanismul adecvat pentru plângeri împotriva poten?ialelor acte penale, precum cazurile de corup?ie. MRP-urile sunt destinate pentru solu?ii coroborante ale plângerilor. 

 

Standarde interna?ionale

Mecanismele de redresare sunt utilizate drept un serviciu de prim? linie de c?tre cet??eni pentru rezolvarea efectiv? a reclama?iilor ?i/sau nepl?cerilor. Mai mult, organiza?iile de afaceri pot folosi MRP-urile pentru a reduce riscurile opera?iunilor lor de afaceri, iar MRP-urile pot deveni un mecanism prompt ?i eficient pentru aplanarea disputelor în afara ac?iunilor legale.

Mecanismele de redresare eficiente pot servi la identificarea modelelor de corup?ie ?i malpraxis, ?i la crearea de politici de prevenire a corup?iei. Pentru asigurarea unui acces sporit, este important s? se informeze popula?ia în privin?a MRP-urilor ?i s? se ofere cet??enilor consultan?? gratuit? privind formularea plângerilor ?i procedurile de urmat pentru ob?inerea redres?rii.

Standardele pentru mecanismele de redresare a plângerilor sunt stabilite în special de organiza?ii interna?ionale precum Banca Mondial?, Banca de Dezvoltare Asiatic? (ADB), Organiza?ia pentru Cooperare ?i Dezvoltare Economic? (OECD), Programul Na?iunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) ?i Comisia European?. Aceste standarde sunt legate în special de stabilirea cadrului legal pentru protec?ia drepturilor cet??enilor. Aceste standarde sunt prezentate în urm?toarele linii directoare:

 


Bune practici

Divulgarea: declararea averii ?i a conflictului de interes

Divulgarea reprezint? publicarea ?i actualizarea periodic? a unor anumitor informa?ii, uneori cerute de lege, precum interesele financiare ale func?ionarilor publici. Aceasta poate sus?ine m?surile anticorup?ie prin impunerea public?rii periodice a declara?iei de venit ?i a declara?iei de conflict de interese. Un conflict de interese apare, sau poate fi observat c? ar ap?rea, când bunurile private sau titlurile func?ionarilor publici pot s? influen?eze în mod necorespunz?tor politici ?i decizii luate în exerci?iul func?iei lor oficiale. 

 

Standarde interna?ionale

Cerin?ele de divulgare pot cre?te încrederea cet??enilor în transparen?a ?i integritatea lu?rii deciziilor la nivel local. Acestea ajut? de asemenea ca func?ionarii publici s? aib? informa?ii actualizate regulat, care previn conflictele de interese între angaja?i. Declararea bunurilor financiare furnizeaz? de asemenea informa?ii importante care s? ajute la clarificarea problemelor privind averea func?ionarilor ale?i, care poate fi dispropor?ional? cu venitul lor, fie protejându-i de acuza?ii false, fie servind ca probe în cazurile de îmbog??ire ilicit? suspect?. 

Furnizarea de servicii la nivel guvernamental local, fie în construc?ii, ori în servicii de management, este adesea subiect al conflictului de interese, din cauza proximit??ii antreprenorilor locali de func?ionarii guvernamentali.  

Încrederea publicului ?i oamenilor de afaceri în deschiderea f?r? discrimin?ri a competi?iilor pentru oferte ale guvernului local ar fi mai mare dac? atât oficialii ale?i cât ?i func?ionarii publici implica?i în conceperea ofertelor ?i evaluarea cererilor de ofert? ar completa declara?ii de avere ?i titluri (inclusiv pentru membrii apropia?i ai familiilor).

Este important ca institu?iile responsabile pentru strângerea ?i monitorizarea declara?iilor s? fie dotate cu protec?ie împotriva interferen?elor politice sau de alt? natur? în activitatea lor, de exemplu prin supraveghere din partea unor comitete independente de etic?. Tot astfel, func?ionarii guvernamentali locali trebuie s? fie clar îndruma?i în privin?a declara?iilor proprii, ?i de asemenea în leg?tur? cu legisla?ia anti-corup?ie existent?. Un sistem de declara?ii de avere bine implementat, actualizat ?i monitorizat regulat, poate completa activitatea unui serviciu eficient de procuratur?.

Divulgarea reprezint? un element important al conven?iilor ?i standardelor împotriva corup?iei, men?ionate în alte sec?iuni ale ghidului de fa??. De importan?? deosebit? sunt:

 


Bune practici

Transparen?a

Principiul transparen?ei se aplic? pentru a se asigura c? cei afecta?i de decizii administrative au informa?ii complete despre rezultatele ?i implica?iile politicilor ?i despre procesul de  luare a deciziilor. Disponibilitatea informa?iilor pentru public despre politicile, programele ?i activit??ile guvernamentale permite cet??enilor ?i comunit??ilor locale s? ob?in? o în?elegere clar? a ac?iunilor guvernamentale, s? fac? alegeri informate ?i s? participe la procesul de luare a deciziilor locale. Aceasta permite de asemenea oficialilor ale?i, celor din guvern ?i celor din opozi?ie, s? ia hot?râri informate, s? exercite scrutine eficiente ?i s? trag? la r?spundere executivul pentru ac?iunile sale. În plus, accesul la informa?ii este esen?ial pentru jurnali?ti ?i pentru reprezentan?ii societ??ii civile, pentru a-?i îndeplini eficient func?ia de supraveghere ?i a trage guvernul la r?spundere.

Guvernul local trebuie s? pun? informa?iile la dispozi?ia publicului într-un format accesibil ?i într-un timp corespunz?tor. Aceasta le va permite cet??enilor ?i celor implica?i s? participe la procesele de luare a deciziilor dintr-o perspectiv? informat? ?i s? monitorizeze ?i evalueze implementarea politicilor ?i deciziilor guvernului, pentru a-i putea trage la r?spundere pe func?ionarii publici pentru ac?iunile lor. Transparen?a este realizat? printr-o gam? de mecanisme, bazate pe dreptul cet??enilor la accesarea informa?iei. Acestea includ dezv?luirea bunurilor financiare ?i titlurilor oficialilor publici importa?i ?i a func?ionarilor publici ale?i, ?i publicarea informa?iilor în format accesibil ?i deschis.

Conform defini?iei Funda?iei Open Knowledge, „datele deschise sunt datele ce pot fi folosite liber, re-folosite ?i redistribuite de oricine – supuse, cel mult, cerin?ei de atribuire ?i de difuzare.” De aceea, conceptul de date deschise merge dincolo de disponibilitatea informa?iei publice ?i se concentreaz? pe utilizarea sa, din care sunt generate beneficii suplimentare economice, sociale ?i politice.  Pentru ca aceasta s? se întâmple, informa?ia publicat? trebuie s? fie complet?, permanent?, non-exclusiv?, nediscriminatorie ?i neapar?inut?, cât ?i furnizat? de surse primare, într-un timp corespunz?tor ?i într-un format utilizabil pe calculator (mai multe detalii aici ?i aici). 

Limitarea accesului la informa?ia public? afecteaz? în mod negativ încrederea publicului fa?? de institu?iile publice, cre?te riscul poten?ial de corup?ie ?i restric?ioneaz? oportunit??ile diferi?ilor actori de a monitoriza performan?ele guvernamentale. Aceasta limiteaz? eforturile cet??enilor ?i ale actorilor implica?i de a participa la crearea politicilor ?i la conceperea recomand?rilor de politici bazate pe probe pentru schimb?ri pozitive. Practica arat? c? accesul la legisla?ia cu privire la informa?ie, ?i m?suri adecvate de aplicare sunt un factor esen?ial pentru crearea unui mediu propice pentru accesul cet??enilor la informa?ie.

Achizitiile publice sunt considerate una dintre zonele principale susceptibile la corup?ie. Acestea reprezint? aproximativ 12 procente din produsul global intern brut, iar în economiile cele mai dezvoltate cump?rarea de bunuri ?i servicii reprezint? o treime din totalul cheltuielilor publice. Pe scurt, achizi?iile publice sunt o zon? semnificativ? pentru o poten?ial? corup?ie, conven?ii secrete ?i alte practici ilegale. Pentru a evita pericolele de corup?ie legate de achizi?iile publice, mijloace ?i platforme electronice care opereaz? prin solu?ii de date deschise sunt din ce în ce mai r?spândite, acestea fiind folosite de autorit??ile guvernamentale pentru a reforma procedurile de licita?ie. Al?turi de contractarea deschis?, (unde ofertele ?i contractele sunt f?cute publice) cre?terea procedurilor de achizi?ie publice ?i deplin accesibile deschide licita?ia c?tre mai mul?i solicitan?i ?i reduce posibilitatea practicilor anti-competitive ?i a mitei.

O alt? component? important? a principiului transparen?ei este deschiderea finan??rii partidelor politice ?i a campaniilor de alegeri, întrucât este important ca electoratul s? cunoasc? sursele finan??rii ?i cum sunt cheltuite fondurile, pentru a lua hot?râri informate ?i a în?elege care interese financiare, politice sau altele sprijin? anumi?i candida?i sau partide. Transparen?a dona?iilor politice constituie o m?sur? preventiv? împotriva utiliz?rii banilor proveni?i din surse ilicite ori din infrac?iuni în politic? ?i în alegeri. 

În sfâr?it, pentru a asigura c? resursele statului sunt folosite într-un mod economic, eficient ?i efectiv, trebuie asigurat? independen?a ?i capacitatea institu?ional? a organismului responsabil cu auditul extern. Membrii publicului larg trebuie s? aib? posibilitatea de a se familiariza cu raporturile ?i recomand?rile majore emise de auditor. Auditul extern este important pentru identificarea provoc?rilor majore din sectorul public, îmbun?t??irea transparen?ei ?i performan?elor institu?iilor publice ?i crearea de politici bazate pe dovezi.

Accesul la informa?ii

Accesul la informa?ii reprezint? dreptul legitim al cet??enilor de a solicita ?i de a primi informa?ii de la autorit??ile publice.  Acest drept este adesea pus în aplicare prin legisla?ia privind libertatea de exprimare. Ca parte a dreptului la libera exprimare, accesul la informa?ii reprezint? un drept uman, ?i oricine trebuie s? aib? dreptul de a accesa informa?ii de la organismele ?i agen?iile publice, conform principiului maximei dezv?luiri, supus numai unui set redus de excep?ii, clar definite, propor?ionale cu interesele care le justific? (ex. motive de securitate sau confiden?ialitatea informa?iilor). Mai mute detalii aici ?i aici.

 

Standarde interna?ionale

Accesul la informa?ii promoveaz? responsabilizarea, supravegherea guvernului ?i monitorizarea corup?iei. Este de asemenea esen?ial pentru participarea informat? a publicului la luarea de decizii, constituind astfel fundamentul pentru func?ionarea eficient? a democra?iilor. Accesul liber la informa?ie permite societ??ii civile s? monitorizeze ?i s? analizeze ac?iunile autorit??ilor locale, serve?te la prevenirea abuzului de putere din partea func?ionarilor publici ?i ofer? date pentru dezbateri publice informate.   

Publicarea proactiv? a unei cantit??i maxime de informa?ie în formele cele mai accesibile serve?te la reducerea nevoii cet??enilor ?i actorilor implica?i s? fac? cereri individuale pentru eliberarea de informa?ii. Pe lâng? furnizarea electronic? a unei cantit??i maxime de informa?ii, autorit??ile locale trebuie s? prioritizeze desemnarea Ofi?erilor de Libertate a Informa?iei în municipalit??ile lor. Astfel de ofi?eri trebuie s? preg?teasc? ?i s? publice recomand?ri detaliate, atât pentru cet??eni, cât ?i pentru autorit??ile locale, ?i s? ofere îndrum?ri clare privind procesul de apel, în cazul în care o cerere pentru informa?ii nu este satisf?cut?. Este de asemenea important s? se analizeze cererile de informa?ii din partea grupurilor de cet??eni ?i actori implica?i, în special trenduri sau duplic?ri, astfel încât autorit??ile s? poat? difuza ulterior aceste informa?ii în mod proactiv.

Accesul la informa?ie reprezint? o component? fundamental? a unora dintre conven?iile ?i standardele împotriva corup?iei men?ionate în alte sec?iuni ale ghidului de fa??. De asemenea, el st? la baza mai multor documente-cheie ale Organiza?iei Na?iunilor Unite ce ?in de drepturile omului. Urm?toarele documente fac referire în mod special la accesul la informa?ie:


Bune practici

Datele deschise

Datele deschise reprezint? publicarea datelor ?i informa?iilor într-un format care poate fi folosit, modificat ?i distribuit în mod liber. OCDE declar? c? datele deschise reprezint? „un set de politici care promoveaz? transparen?a, r?spunderea ?i crearea de valoare prin punerea datelor de guvernare la dispozi?ia tuturor”. Prin eliberarea accesului la datele generate de activitatea institu?iilor publice, Guvernul devine mai transparent ?i mai r?spunz?tor fa?? de cet??eni. De asemenea, acest lucru sus?ine dezvoltarea afacerilor ?i a serviciilor centrate pe cet??eni ?i ofer? date importante pentru cercetare ?i inovare din partea organismelor publice, sectorului privat ?i altor actori civici interesa?i.

Standarde interna?ionale

Promovarea datelor deschise prin portaluri cu stop unic poate m?ri ?i mai mult domeniul de aplicare a seturilor de date în privin?a c?ut?rii ?i analizei. Rezultatele pot îmbun?t??i eficien?a ?i furnizarea serviciilor ?i pot reduce corup?ia. Sensibilizarea p?r?ilor interesate, mass-mediei, oamenilor de afaceri ?i publicului larg poate duce la o colaborare efectiv? între diferitele grupuri implicate ?i la îmbun?t??iri ale solu?iilor pentru transport, facilit??i recreative, zone de parcare, servicii de s?n?tate ?i multe altele. 

Este important s? se adopte în mod consistent standarde pentru date deschise valabile pentru toate datele deschise, pentru asigurarea unei maxime inter-operabilit??i ?i abilit??i de c?utare a informa?iilor. Autorit??ile locale trebuie de asemenea s? asigure un personal calificat pentru publicarea informa?iilor deschise ale municipalit??ii ?i s? instruiasc? angaja?i specializa?i în standarde de date deschise.

Datele deschise reprezint? un fenomen relativ nou, f?r? standarde impuse oficial. Cu toate acestea, exist? o serie de orient?ri utile:

 


Bune practici

Achizi?iile publice

Achizi?iile publice se refer? la procesul prin care autorit??ile publice, inclusiv cele locale, achizi?ioneaz? munc?, bunuri sau servicii. Acestea reprezint? un element esen?ial al serviciilor publice pentru autorit??ile locale ?i regionale; un proces eficient de achizi?ii este crucial pentru o guvernan?? reu?it?.

Standarde interna?ionale

De vreme ce achizi?iile publice vizeaz? o propor?ie mare a cheltuielilor publice ?i a transferului resurselor publice c?tre sectorul privat sau organiza?iile non-profit, ele sunt deosebit de vulnerabile fa?? de corup?ie. Autorit??ile publice trebuie s? utilizeze noi tehnologii pentru sporirea transparen?ei sporirea transparen?ei achizi?iilor publice ?i pentru încurajarea unor noi actori economici s? intre în procese de licita?ie cu încrederea c? întâmpin? o competi?ie liber? ?i corect?. Prin afi?area tuturor ofertelor pe o platform? online comun? se va minimaliza existen?a ofertelor nepublicate ?i a alegerii directe. Folosirea contract?rilor deschise ?i a solu?iilor de licita?ie deschis? permite de asemenea o mai mare analiz? a procesului, reducând mai mult raza de practici corupte. Sistemele de contract?ri deschise includ un efect preventiv, deoarece oficialii se vor ab?ine s? manipuleze procesul contractual dac? vor ?ti c? o dezv?luire complet? a procesului de licita?ie ?i contractare este posibil?.   

Autorit??ile locale trebuie s? se asigure c? exist? un sistem detaliat de monitorizare a conformit??ii cu legisla?ia privind achizi?iile publice ?i c? exist? un mecanism de r?spuns pentru revizuirea apelurilor ?i reclama?iilor, inclusiv r?spunsuri prompte ?i complete. Autorit??ile trebuie de asemenea s? monitorizeze implementarea contractelor, în special a extinderilor temporale ?i a cre?terii costurilor, pentru a asigura c? beneficiile privind valoarea financiar? ?i calitatea livr?rii nu vor fi compromise pe parcursul implement?rii contractului.

Urm?toarele conven?ii ?i standarde interna?ionale se refer? la achizi?iile publice:

 


Bune practici

Auditul extern

Auditul extern reprezint? verificarea periodic? ?i independent? a documentelor contabile ?i a informa?iilor financiare pentru a garanta c? banii publici sunt folosi?i în mod corespunz?tor ?i eficient. Auditul extern se desf??oar? în acord cu reglement?rile ?i legile corespunz?toare, pentru a-i ajuta pe cei din afara guvernului s? îl trag? pe acesta la r?spundere. Pe lâng? auditul situa?iilor financiare ale institu?iilor bugetare locale, auditul extern se poate extinde dincolo de aspectul financiar, pân? la evaluarea performan?ei guvern?rii raportate la propriile obiective sau la prestarea de programe ?i servicii.

 

Standarde interna?ionale


Bune practici

Finan?area partidelor politice

Finan?area partidelor politice ?i a campaniilor electorale este o component? necesar? a procesului democratic. Aceasta permite expresia sprijinului politic ?i competi?iei în alegeri. Principiile care guverneaz? finan?area partidelor politice trebuie s? includ? corectitudine în distribuirea fondurilor de stat, reguli stricte privind transparen?a, limite pentru m?rimea dona?iilor private, plafoane privind cheltuielile campaniei, deplin? transparen?? a fondurilor ?i cheltuielilor, comisii electorale independente, audit independent al finan?elor campaniei ?i impunerea consistent? de sanc?iuni propor?ionale pentru candida?ii ?i partidele politice care încalc? regulile (precum amenzi sau o reducere a contribu?iilor statului în campaniile de alegeri ulterioare).

 

Standarde interna?ionale

Reguli clare ?i rapoarte transparente privind finan?area ?i cheltuielile campaniei politice sunt esen?iale pentru a sus?ine încrederea în candida?ii politici, partidele politice ?i institu?iile guvernamentale. Un dezechilibru în finan?area partidelor politice poate duce la un avantaj incorect, oferind influen?? nemeritat? unor interese înguste puternice, ducând la pericolul ca politicile s? fie „capturate” de interese private m?runte, care s? î?i ating? scopul în detrimentul interesului public.

Mecanismele ?i regulile privind limitele  finan??rii politice a partidelor ?i a finan??rii campaniilor politice de c?tre stat trebuie concepute într-un mod care s? ofere condi?ii de concuren?? echitabile pentru diferi?ii candida?i politici ?i partide care concureaz? în alegeri ?i care s? serveasc? la p?strarea independen?ei for?elor politice fa?? de suporterii financiari.

Urm?toarele conven?ii ?i standarde interna?ionale se refer? la finan?area partidelor politice:

 


Bune practici

Implicarea civic?

“Dreptul cet??enilor de a participa la conducerea afacerilor publice”, inclusiv la nivel local, este definit clar în Carta european? a autonomiei locale,  în Protocolul suplimentar, care afirm? c? „dreptul de a participa în afacerile unei autorit??i locale denot? dreptul de a c?uta determinarea sau influen?area exerci?iul puterii ?i r?spunderilor unei autorit??i locale”. Când autorit??ile locale se consult? cu cet??enii ?i îi împlic? în conceperea ?i evaluarea serviciilor publice, acestea deschid calea pentru rezultate politice mai bune ?i pentru o încredere comun? sporit? între cet??eni ?i guvern. 

Participarea cet??enilor implic? colaborarea cu o gam? larg? de p?r?i interesate, precum activi?ti ai societ??ii civile, jurnali?ti, academicieni, reprezentan?i ai oamenilor de afaceri, comunit??i locale ?i cet??eni activi. Este important ca participarea s? fie incluziv?, luând în considerare opiniile publicului larg, ale exper?ilor ?i grupurilor reprezentative, inclusiv pe cei vulnerabili ?i marginaliza?i. Mai mult, implicarea p?r?ilor interesate trebuie s? ajung? ?i la cei ale c?ror vie?i ?i interese vor fi influen?ate de implementarea deciziilor în cauz?. Pentru ca aceste p?r?i interesate s? fie identificate, trebuie lansate consult?ri publice, înainte de angajamentul la ac?iune sau de redactarea unui proiect de hot?râre. Un proces consultativ deschis invit? mai întâi p?r?ile interesate s? discute ?i s? identifice problemele, provoc?rile ?i oportunit??ile, apoi examineaz? diferitele scenarii politice, înainte de luarea deciziilor.

Mecanismele participative pot fi grupate în urm?toarele categorii, care reflect? diferitele nivele de angajament: 

  • informarea publicului despre priorit??ile locale, programele ?i planurile guvernului;
  • consultarea publicului ?i/sau a anumitor grupuri de oameni în leg?tur? cu politicile publice ?i colectarea experien?ei ?i expertizei lor;
  • colaborarea cu publicul ?i/sau cu anumite grupuri de oameni pentru dezvoltarea solu?ilor la problemele locale (inclusiv procese creative comune, precum în formularea angajamentelor Planului de ac?iune al parteneriatului de guvernare deschis? (OGP);
  • angajarea comunit??ilor locale în procesele de luare a deciziilor prin procese deliberative, voturi (precum participatoare bugetare ?i referendumuri) ?i alte instrumente de adoptare a deciziilor.

 

Conform Protocolului suplimentar, „legea trebuie s? ofere mijloace de facilitare a exercit?rii” dreptului de participare a cet??enilor. Pentru a asigura c? formele men?ionate de participare sunt angajamente autentice, ?i nu exerci?ii simbolice, procesul de consultare din jurul form?rii noilor politici ?i legisla?ii trebuie s? fie sprijinit de legi, regulamente ?i linii directoare, cât ?i de o puternic? voin?? politic?. 

Crearea de politici inclusive trebuie s? fie în acela?i timp eficient?, iar publicul trebuie s? fie bine informat despre drepturile, oportunit??ile ?i modurile în care poate participa la luarea deciziilor locale. Procesele de creare a politicilor trebuie s? fie explicate clar cu mult timp înainte, pentru a le permite cet??enilor ?i p?r?ilor interesate s? î?i preg?teasc? cererile ?i interven?iile. Limite de timp cu puncte de intrare clar precizate pentru implicarea cet??enilor trebuie publicate pentru a asigura c? participarea cet??enilor este un exerci?iu cu sens, iar autorit??ile locale trebuie s? ofere r?spunsuri celor care fac propuneri de politici sau recomand?ri. Autorit??ile locale trebuie s? asigure ca punctele de vedere ?i pozi?iile factorilor implica?i s? fie reflectate ?i luate în considerare corespunz?tor în momentul adopt?rii politicilor, iar reac?iile trebuie s? ofere motive clar exprimate pentru deciziile de a adopta sau nu propunerile. Aceast? abordare inclusiv? asigur? relevan?a politicilor, faptul c? sunt bazate pe probe, se supun necesit??ilor de intersec?ie ?i r?spund cererilor publicului. 

Autorit??ile locale trebuie de asemenea s? angajeze func?ionari instrui?i în conducerea consult?rilor publice, care s? asigure c? r?spunsurile date cet??enilor sunt prompte ?i detaliate.

Aceste abord?ri inclusive asigur? luarea unor hot?râri mai bune ?i mai relevante din partea autorit??ilor locale, care reflect? interesul public ?i sunt bine în?elese de to?i cet??enii. În acela?i timp, comunit??ile locale pot dezvolta o capacitate durabil? de a-?i exprima problemele, a concepe solu?ii ?i a monitoriza implementarea lor corect?, rezultând într-o încredere public? sporit? fa?? de furnizarea serviciilor locale. 

Elaborarea deschis? (co-crearea) politicilor

Elaborarea deschis?/co-crearea politicilor este un termen larg care descrie o dezvoltare a politicilor cu caracter transparent ?i participativ. Este vorba de o metod? de elaborare a politicilor ?i de luare a deciziilor care se folose?te de cele mai recente instrumente interactive care deschid elaborarea de politici c?tre diferi?i actori într-o lume din ce în ce mai digital?. Nu exist? un mod universal de elaborare deschis? a politicilor: diferite decizii de determinare a politicii vor necesita abord?ri diferite.

 

Standarde interna?ionale

Elaborarea deschis?/co-crearea politicilor permite guvernelor s? ajung? la politici mai informate ?i mai bine concepute, prin abord?ri colaborative, care se bazeaz? pe o varietate de perspective ?i expertiz?. Se folosesc diferite instrumente digitale ?i tehnici analitice pentru ca politicile s? fie mai mult bazate pe probe ?i pe informa?ii. Modelele de implicare pot include un grup special de cet??eni reprezentativi, crowdsourcing de idei de politici, sau folosirea inteligen?ei colective pentru a utiliza cuno?tin?ele ?i expertiza unui public divers.

Prin folosirea datelor deschise ?i a implic?rii cet??enilor pot fi luate decizii mai informate ?i mai inclusive, ?i se poate aplica mai mult? inova?ie, atât în procesele de co-creare a politicilor, cât ?i în deciziile politice rezultate. Pentru a maximiza efectele pozitive ale elabor?rii deschise a politicilor, autorit??ile locale pot înfiin?a o echip? de co-creare a politicilor care s? publice datele folosite pentru elaborarea politicilor publice, ?i care s? preg?teasc? func?ionarii publici s? lucreze cu date statistice pentru elaborarea politicilor.

De?i nu exist? standarde specifice pentru elaborarea deschis? a politicilor, urm?toarele ofer? un punct de pornire util:

 


Bune practici

Bugetarea participativ?

Una dintre formele de participare a cet??enilor, bugetarea participativ?, invit? cet??enii ?i grupurile comunitare s? propun? noi ini?iative sau îmbun?t??iri pentru serviciile publice, care s? fie finan?ate de autoritatea local?. Diferite modele includ votul cet??enilor, adesea online, privind diferite proiecte. Bugetarea participativ? ofer? o platform? pentru ca membrii comunit??ii s? aib? un cuvânt de spus în ceea ce prive?te modul de cheltuire a banilor publici. Astfel se creeaz? oportunit??i de implicare, educare ?i capacitare a cet??enilor. De asemenea, bugetarea participativ? poate promova transparen?a, care, la rândul s?u, reduce ineficien?a ?i corup?ia.

 

Standarde interna?ionale

Bugetarea participativ? a început în Porto Alegre, în Brazilia, spre finalul anilor 1980, ?i s-a r?spândit în toat? lumea. Pentru a asigura c? bugetarea participativ? este incluziv? ?i implic? diferite grupuri, inclusiv grupurile minoritare ?i dezavantajate, trebuie organizate evenimente de informare, atât online cât ?i cu prezen?? fizic?, ?i oferit sprijin cet??enilor, diferitelor grupuri comunitare, ?i actorilor interesa?i, despre cum s? preg?teasc? propuneri pentru considerare. Introducerea buget?rii participative ce utilizeaz? o abordare care ?ine seama de egalitatea de gen poate spori vizibilitatea ?i accesibilitatea ?i poate fi pl?nuit? în strâns? colaborare cu grupurile civice locale, cu accent pe inclusivitate. 

De?i nu exist? standarde specifice pentru implementarea buget?rii participative, urm?toarele documente ofer? un punct de pornire util:


Bune practici

Consultarea public?

Consultarea public? reprezint? un proces formal, deseori impus prin lege, pentru ca cet??enii ?i alte p?r?i interesate s?-?i exprime opiniile la etapele esen?iale ale procesului politic. Se poate realiza online, offline sau printr-o combina?ie a celor dou? medii. Obiectivele principale sunt îmbun?t??irea eficien?ei, a transparen?ei ?i a implic?rii publicului în luarea deciziilor importante. Realizat? în mod eficient ?i prompt, consultarea public? amelioreaz? calitatea procesului de luare a deciziilor, îmbun?t??e?te rentabilitatea, duce la solu?ii politice mai durabile, ?i promoveaz? o mai mare încredere a publicului în procesul de luare a deciziilor.

 

Standarde interna?ionale

Diferite forme de consultare includ informarea ?i consultarea cet??enilor, precum ?i colectarea din public a ideilor pentru politici, implicarea publicului în dezbateri ?i adun?ri deliberative, unde cet??enii pot elabora poten?iale politici pentru informarea procesului de luare a deciziilor, ?i colabor?ri în cadrul c?rora întreprinderi sociale, exper?i ai organiza?iilor societ??ii civile sau grupuri de exper?i particip? la conceperea ?i furnizarea de servicii.

Pentru a spori atât incluziunea cât ?i eficien?a consult?rilor publice, fiecare autoritate local? trebuie s? dispun? de o unitate care s? r?spund? de coordonarea liniilor directoare ?i procedurilor pentru implementarea consult?rilor publice, ?i de conformitatea acestora cu legisla?ia prevalent?. O astfel de unitate poate de asemenea preg?ti func?ionari de la diferite departamente pentru a conduce consult?rile publice. În cazul autorit??ilor locale mai mici cu resure limitate, o unitate amplasat? în ministerul responsabil de aceste subiecte, cum ar fi ministerul dezvolt?rii regionale, ar putea oferi sus?inere ?i ateliere de preg?tire în coordonarea ?i actualizarea liniilor directoare ?i procedurilor pentru consulta?ii publice la nivel local.

De?i nu exist? standarde specifice pentru implementarea consult?rii publice, urm?toarele documente pot constitui un punct de pornire util:


Bune practici

Peti?iile publice

Peti?iile publice le permit cet??enilor s? aduc? probleme diverse în aten?ia autorit??ilor publice. Num?rul de semn?turi adunate indic? nivelul de sus?inere pentru problema abordat?. Acestea urm?resc fie s? sporeasc? gradul de vizibilitate a problemei respective, fie s? solicite adoptarea unor m?suri specifice. Peti?iile sunt adeseori inspirate de activitatea societ??ii civile, dar sunt tot mai des înaintate prin platforme oficiale, preponderent online, prin intermediul c?rora peti?iile care întrunesc un anumit num?r de semn?turi primesc un r?spuns oficial.

Standarde interna?ionale

Este important ca r?spunsul oficial s? fie oferit cu promptitudine, ?i ca motive clare ?i bine argumentate s? fie furnizate pentru hot?rârile luate sau neluate ca r?spuns la o peti?ie public?.

Pentru ca peti?iile publice s? devin? un instrument care s? rezoneze cu publicul larg, autorit??ile locale ?i organiza?iile societ??ii civile trebuie s? atrag? aten?ia asupra naturii peti?iilor ?i a procedurilor pentru strângerea de semn?turi ?i depuneri ale peti?iilor în municipalit??ile lor. Deasemenea, trebuie clarificat statutul semn?turilor electronice, pentru asigura transparen?? deplin? privind condi?iile pe care o peti?ie public? trebuie s? le satisfac? pentru a primi un r?spuns oficial.

Urm?toarele conven?ii ?i standarde interna?ionale se refer? la peti?iile publice:


Bune practici

Referendumurile locale

Referendumurile locale, care sunt frecvente în ??rile membre ale Consiliului Europei, ofer? autorit??ilor locale un mecanism de sondare a voin?ei cet??enilor privind probleme concrete care le afecteaz? în mod direct via?a de zi cu zi, sau de propuneri de ini?iative pe care cet??enii le-ar dori implementate, sau chiar posibilitatea de a bloca o decizie planificat?. 

Standarde interna?ionale

Ini?iat de c?tre cet??eni sau de un grup de p?r?i interesate, un referendum poate reprezenta o parte dintr-o campanie împotriva unei ini?iative sau un proiect perceput ca având un impact negativ asupra bun?st?rii acestora sau a mediului înconjur?tor. Spre exemplu, poate fi vorba de un nou parc industrial, un tunel pentru redirec?ionarea ma?inilor pe sub un râu, sau alte proiecte de dezvoltare urban?.

Atunci când exist? atât o legisla?ie care prevede referendumuri locale, cât ?i indica?ii privind organizarea referendumului, exist? de obicei un procentaj minim al cet??enilor eligibili cu drept de vot ale c?ror semn?turi sunt necesare pentru ini?ierea unui referendum. În anumite cazuri, primarul sau consiliul local pot decide s? formuleze o propunere de referendum local. În func?ie de cadrul legal, referendumul poate depinde de guvernul local sau poate fi consultativ, caz în care decizia final? apar?ine consiliului local ales. 

Este important ca legisla?ia ?i procedurile s? fie clare, astfel încât cet??enii s? cunoasc? cadrul în care se va ac?iona asupra rezultatelor unui referendum, ?i ce r?spuns este necesar din partea executivului sau consiliului ales al autorit??ii locale. Ca ?i în cazul peti?iilor publice, este important s? se atrag? aten?ia asupra procedurilor de strângere a semn?turilor ?i asupra statutului semn?turilor electronice, pentru a se asigura c? exist? o deplin? transparen?? în privin?a condi?iilor care trebuiesc îndeplinite înainte ca un referendum s? aib? loc. Transparen?a necesar? în cazul finan??rii partidelor politice trebuie aplicat? de asemenea în cazul finan??rii campaniei unui referendum, inclusiv plafoanele de cheltuieli ?i un audit independent în leg?tur? cu fondurile ?i cheltuielile.

Urm?toarele conven?ii ?i standarde interna?ionale se refer? la referendumurile locale:


Bune practici

Riscurile corup?iei

În absen?a eticii ?i a r?spunderii publice, corup?ia ?i malpraxisul pot s? prospere, ceea ce submineaz? bazele unei societ??i pa?nice, prospere ?i juste.

Corup?ia reprezint? o provocare major? la adresa democra?iei ?i a statului de drept. Ea determin? luarea unor decizii ?i o alocare a resurselor care nu reflect? interesele publicului ?i concentreaz? puterea politic? în mâinile unui cerc restrâns de persoane. La rândul s?u, acest lucru face ca liderii politici ?i institu?iile s? î?i piard? legitimitatea ?i încrederea popula?iei, ceea ce le scade capacitatea de a guverna.

De asemenea, corup?ia face ca autorit??ile locale ?i regionale s? devin? ineficiente ?i ineficace în exercitarea atribu?iilor lor. Drept urmare, deciziile sunt luate f?r? a se baza pe interesele societ??ii per ansamblu, pornind doar de la interesele personale ale celor care iau deciziile ?i ale asocia?ilor acestora. Rezult? utilizarea ineficient? a banilor publici, încheierea contractelor cu furnizori cu presta?ie slab? ?i  alocarea necorespunz?toare a bugetului. Mai mult, urmeaz? delapidarea de bani ?i resurse, iar func?ionarii publici se folosesc de pozi?ia ocupat? pentru a se îmbog??i pe seama celor pe care au datoria de a-i servi.

Corup?ia mai poate duce la desemnarea func?ionarilor publici pe baza favoritismului ?i nu prin meritocra?ie, ceea ce înseamn? c? autorit??ile locale ?i regionale nu au acces la cele mai preg?tite cadre ?i cele mai str?lucite talente. La rândul s?u, acest lucru creeaz? un mediu propice pentru r?spândirea corup?iei, reducând ?i mai mult eficien?a ?i eficacitatea administra?iei.

Organiza?iile ineficiente ?i ineficace, cu personal format din indivizi care ?i-au ob?inut locurile de munc? pe alte criterii decât meritele profesionale rezult? în calitatea  slab? a serviciilor ?i a infrastructurii publice, erodând astfel încrederea public? ?i legitimitatea institu?iilor publice. Mai grav îns? este faptul c? o consecin?? sunt costurile umane semnificative, inclusiv s?r?cia, moartea, boala ?i oportunit??ile de trai reduse.

În fine, corup?ia mai d?uneaz? ?i dezvolt?rii economice. Aceasta cauzeaz? ca banii publici s? fie direc?iona?i ?i c?tre mediul de afaceri mai pu?in competent, care nu presteaz? întotdeauna  ervicii sau produse inovative sau mai accesibile ca pre?. Pie?ele necompetitive, asociate cu impactul negativ al corup?iei asupra calit??ii serviciilor publice locale ?i a infrastructurii, ar putea sc?dea motivarea investitorilor priva?i ?i a celor interna?ionali de a investi într-o regiune anume.

Mita

Darea de mit? reprezint? promisiunea, oferirea, acceptarea sau solicitarea unui avantaj personal (de exemplu, un cadou, un împrumut, un premiu, o favoare) în schimbul unei ac?iuni ilegale sau imorale. Darea de mit? face ca deciziile s? nu fie luate în interesul public, ceea ce reduce încrederea popula?iei în institu?ii ?i rezult? în servicii publice de slab? calitate.

 

Standarde interna?ionale

Urm?toarele conven?ii ?i standarde interna?ionale se refer? la darea de mit?:


Exemplu de jurispruden??

Conflictul de interese

Conflictul de interese apare atunci când un individ  are posibilitatea de a ob?ine beneficii personale de pe urma ac?iunilor sau deciziilor pe care le ia în func?ie oficial?. Conflictele de interese – fie reale, observate sau poten?iale – au ca rezultat luarea unor decizii care sunt sau pot fi considerate inechitabile ?i în interes personal. Aceasta scade încrederea popula?iei în institu?ii ?i duce la consecin?e grave pentru popula?ie.

 

Standarde interna?ionale

Conflictul de interese mai este reglementat în urm?toarele standarde ?i ghiduri interna?ionale:


Exemplu de jurispruden??

Delapidarea

Delapidarea reprezint? însu?irea ilegal? de bani, bunuri sau alte resurse de c?tre un func?ionar c?ruia i-au fost încredin?ate. Rezult? pierderea banilor publici, ceea ce reduce capacitatea autorit??ilor de a ac?iona în interesele publicului, având drept consecin?? servicii de slab? calitate ?i consecin?e grave pentru popula?ie. De asemenea, delapidarea submineaz? încrederea publicului în guvern.

 

Standarde interna?ionale

Reprezentând un tip de corup?ie, delapidarea este reglementat? în urm?toarele orient?ri ?i standarde interna?ionale:


Exemplu de jurispruden??

Frauda

Frauda reprezint? folosirea în?el?ciunii pentru ob?inerea unui avantaj ilegal sau inechitabil. Frauda erodeaz? încrederea public? în guvern ?i reduce capacitatea acestuia de a ac?iona. Adeseori frauda are ca rezultat pierderea de bani publici, ceea ce d?uneaz? serviciilor publice ?i abilit??ii guvernelor de a se ocupa de nevoile ?i aspira?iile oamenilor.

Standarde interna?ionale

Reprezentând un tip de corup?ie, frauda este reglementat? în urm?toarele orient?ri ?i standarde interna?ionale:


Exemplu de jurispruden??

Nepotismul

Nepotismul este exploatarea unei pozi?ii oficiale prin oferirea unor avantaje nemeritate unui membru al familiei sau unui prieten (de exemplu, un post sau o favoare). Nepotismul, ca ?i alte forme de favoritism, rezult? în blocarea accesului administra?iei publice locale ?i regionale la candida?ii cei mai buni. Aceasta genereaz? un mediu propice pentru ?i mai mult? corup?ie, ceea ce reduce eficien?a ?i eficacitatea administr?rii.

Standarde interna?ionale

Fiind un tip de corup?ie, nepotismul este reflectat în urm?toarele standarde ?i ghiduri:


Exemplu de jurispruden??

Utilizarea neadecvat? a resurselor administrative în cadrul campaniilor electorale

Utilizarea neadecvat? a resurselor administrative în cadrul campaniilor electorale presupune angajarea politicienilor ?i a func?ionarilor publici în activit??i ilegale sau abuzive, ace?tia utilizând resurse umane, financiare, materiale, ”în natur?”, precum ?i resurse nemateriale pentru a influen?a rezultatele scrutinelor ?i a submina astfel obiectivitatea alegerilor.

Standarde interna?ionale

Republica Moldova a ratificat urm?toarele tratate ?i se angajeaz? s? respecte urm?toarele tratate ?i instrumente legale:

Utilizarea necorespunz?toare a resurselor administrative în cadrul proceselor electorale este reflectat? în urm?toarele standarde ?i ghiduri interna?ionale:


Exemplu de jurispruden??

Extorcarea

Extorcarea înseamn? aplicarea constrângerii pentru a ob?ine bani, bunuri, servicii sau alte avantaje ?i beneficii de la un individ sau o institu?ie. Pe lâng? dauna pe care o aduce victimei, extorcarea reduce încrederea cet??enilor în guvernare ?i poate descuraja ini?iativele antreprenoriale ?i investi?iile în regiunea afectat?.

Standarde interna?ionale

Fiind o form? a corup?iei, extorcarea este reflectat? în urm?toarele standarde ?i ghiduri interna?ionale:


Exemplu de jurispruden??

Clientelismul

Clientelismul reprezint? promiterea ?i acceptarea unui beneficiu personal (de exemplu, un cadou, un împrumut, o recompens?, o favoare, un serviciu etc.) în schimbul sprijinului politic. Acesta se bazeaz? adeseori pe o rela?ie inegal? dintre patron (de exemplu, un lider politic) ?i  client (de exemplu, votantul). Clientelismul are ca rezultat luarea unor decizii care reflect? interesele aparte ale celor pu?ini, în locul interesului public mai larg, ceea ce duce la consecin?e inechitabile ?i nedrepte.

Standarde interna?ionale

Reprezentând un tip de corup?ie, clientelismul este reglementat în urm?toarele documente ?i standarde interna?ionale:


Exemplu de jurispruden??

Patronajul

Patronajul este utilizarea pozi?iei oficiale pentru numirea într-o func?ie public? a unei persoane în baza favoritismului, frecvent în schimbul sus?inerii electorale.

Standarde interna?ionale

Reprezentând un tip de corup?ie, patronajul  este reglementat în urm?toarele documente ?i standarde interna?ionale:

De vreme ce utilizarea necorespunz?toare a resurselor administrative în cursul proceselor electorale reprezint? manifestarea cea mai r?spândit? a patronajului ca form? de corup?ie, sunt relevante urm?toarele standarde interna?ionale:


Exemplu de jurispruden??